Nu mai puțin de 80% din locurile în hostelurile din București au fost date în folosință în intervalul 2014-2016. Cu 3.833 de locuri inaugurate în această perioadă, hostelurile conduc detașat în topul structurilor de cazare inaugurate în ultimii ani în Capitală, depășind de zece ori numărul camerelor de hotel nou deschise.

Un turist francez, pe la vreo 32-33 de ani, a ajuns prin 2013 în București, la un hostel din Centrul Vechi. Cunoscuse două fete la un hostel în Sofia și venise cu ele în România, unde și-a propus să stea o singură zi. Acea zi s-a transformat în 30 de zile, timp în care francezul a văzut niște părți din România care i-au plăcut foarte mult, povestește Tudor Maxim, proprietarul hostelului la care s-a cazat turistul.

Așa a aflat Maxim că francezul avusese o firmă în Belgia, pe care o vânduse, iar după asta a realizat că nu acea era viața pe care și-o dorea, adică să muncească non stop fără să se bucure de plăcerile vieții. Așa că și-a vândut compania imobiliară pe care o avea în Paris , dar și apartamentele pe care le deținea și toate bunurile. “A vândut absolut tot și a calculat că are bani să călătorească 30 de ani fără probleme. Și asta face de vreo 4-5 ani. Merge în hosteluri nu pentru că n-ar avea bani de hotel, ci pentru experiențe. Oamenii care vin aici nu țin cont de confort”, povestește Tudor Maxim, proprietarul firmei Pura Vida Hostel, care operează cinci astfel de structuri de cazare, dintre care două în București, una în Vama Veche, alta în Cluj și alta în Brașov.

Maxim este absolvent de Drept, iar prin anul 4 de studiu, în urmă cu 12 ani, a înființat o agenție de media indoor, care se ocupă de publicitate în lifturi. În urmă cu patru ani și-a dat seama că se cam plictisise de emailuri, de comenzi și de multinaționale și și-a dorit să aibă parte de mai multă interacțiune umană. Așa a deschis primul hotel, o nișă puțin exploatată în România, pe Calea Călărașilor din București, în 2012, dar proprietarul a vândut clădirea un an mai târziu. Atunci, Maxim a găsit o altă clădire în Centrul Vechi, unde a deschis un hostel în 2013, iar anul trecut a mai inaugurat încă unul în aceeași zonă.

Ultimii trei ani au adus pe piața din București 80% din numărul de locuri existente în hosteluri. Din datele Autorității Naționale pentru Turism (ANT), în București funcționează acum 50 de hosteluri cu 4.700 de locuri. Dintre acestea, 23 de structuri, cu 3.833 de locuri au fost deschise în perioada 2014-2016. Prin comparație, în Capitală au fost deschise în această perioadă doar 771 de locuri în hoteluri și 864 de locuri în apartamente care funcționează în regim hotelier. În toată țara sunt acum 456 de hosteluri cu 23.671 de locuri.

Deși condițiile de cazare sunt mult mai austere decât într-un hotel, în hosteluri nu sunt doar turiști cu venituri scăzute. Principalul factor de atracție nu este prețul mic, de 6-12 euro/locul pe noapte, ci posibilitatea de a socializa cu alți turiști, care l-a atras și pe francezul cu bani. Hostelurile au dormitoare comune, bucătărie comună și un fel de sufragerie în care se pot întâlni și împrieteni cei cazați acolo. Opertorii acestor structuri de cazare spun că 80% din clienții lor sunt tineri între 19 și 27 de ani, călători independenți sau grupuri de prieteni care își fac vacanțele doar cu un rucsac în spate și care vor să interacționeze cu alții. O treime dintre turiștii de hostel au venituri limitate și aleg aceste structuri doar pentru tarifele mici, dar ceilalți au suficienți bani și pentru hoteluri, însă preferă interacțiunea cu ceilalți, spune Tudor Maxim.

El spune că mai puțin de 10% din clienți sunt români, iar cei mai mulți provin din Italia, Franța și Marea Britenai, dar au început să vină și americani și asiatici. “A crescut fluxul de turiști către România, dar la partea de hosteluri suntem la 10% din capacitatea Budapestei sau a Istanbului” afirmă Maxim.

Acesta adaugă că investiția în amenajarea unui hostel nu depășește 20.000 de euro pe clădire, sumă care ar putea să-i încurajeze în continuare pe unii să investească în domeniu. Mai ales că încă mai este loc de creștere. Maxim afirmă că hostelurile pe care le operează au cu 40% mai mulți turiști față de anul trecut.

“Ele funcționau și pe vremea lui Ceaușescu și se numeau hoteluri pentru tineret. Lipsa de spații pentru clădiri de hoteluri mari a dus la identificarea de soluții pentru structuri de cazare mai mici și mai în centru, în clădiri deja construite”, spune George Borună, directorul general al Direcției Generale de Control și Autorizare din cadrul Autorității Naționale pentru Turism (ANT).