5 obiective turistice de vazut pe drumul catre mare, autostrada A2

Cel mai scurt drum dinspre Bucuresti catre litoralul romanesc este autostrada A2. Data in folosinta relativ recent, aceasta iti ofera posibilitatea sa ajungi mult mai repede la mare decat o faceai acum cativa ani, sa te cazezi si sa te bucuri de soare chiar din prima zi.

Numai ca “inainte” parca drumul era mult mai frumos – spun cei carora nu le place sa se urce la volan si sa conduca pe un drum marginit doar de campuri. Cu sau fara floarea-soarelui. Treceai prin sate si te bucurai de ele, de casele ingrijite, de cateva conace si ce-ti mai rasarea in cale; e drept, trebuia sa reduci viteza si sa mai stai din cand in cand dupa o caruta.

Nimeni nu spune insa ca nu exista alternativa: poti sa folosesti autostrada si sa te abati din cand in cand de la ea, pentru o schimbare de peisaj. Iar drumul catre mare, autostrada A2, are cel putin 5 obiective turistice care merita vazute. Asa, din cand in cand.

Herghelia Dor Marunt
In comuna Dor Marunt din judetul Calarasi se ajunge de pe autostrada A2 Bucuresti – Constanta. In dreptul indicatorului Lehliu Gara faceti dreapta si continuati drumul pana in Dor Marunt. Acolo este primul obiectiv turistic ce merita vizitat pe drumul catre mare, herghelia din localitate, cunoscuta pentru cresterea si ingrijirea rasei Trapasul Romanesc, recunoscut pentru rezistenta si loialitate. Genele rasei se trag din trapasul American (85%), trapasul Ostrov (10%), trapasul Francez si Rusesc (5%), dar are si sange North Star.

Herghelia construita in anul 1953 apartine statului la ora actuala, desi in cei 62 de ani de existenta a avut mai multi proprietari. In perioada 1957 – 1968, herghelia de la Dor Marunt a apartinut GAS Sighireanu. Doi ani mai tarziu, dupa ce s-a separat, a functionat in cadrul Centrului Republican pentru Cresterea Cabalinelor de Rasa, iar in 2002 a intrat in administrarea Romsilva (Directia Silvica Ialomita). Astazi, herghelia de la Dor Marunt este compusa din sase grajduri si cladirile din imprejurimi (doua culoare de miscare, sapte fanare si atelierul mecanic).

Podul Anghel Saligny
Putini sunt, probabil, cei care nu au auzit de Podul Anghel Saligny, care traverseaza Dunarea, intre Fetesti si Cernavoda. Este impunator, iar povestea lui nu merita sa fie trecuta cu vederea atat de usor. Pentru proiectarea podului s-au organizat doua concursuri internationale (in 1882 si 1886), insa niciunul nu a avut rezultatul scontat. Un an mai tarziu, ministrul lucrarilor publice de atunci, Petre S. Aurelian, a ales un inginer de 33 de ani si l-a insarcinat sa proiecteze acest pod: pe Anghel Saligny. Doi ani au durat studiile si calculele, astfel ca in 1889, schitele – la care lucrase impreuna cu alti 10 ingineri – erau terminate.

Constructia a durat cinci ani, din 1890 pana in 1896, lungimea fiind de 4.088 m. Inaugurarea a avut parte de cel mai grandios spectacol al acelor vremuri. Era cel mai mare complex de poduri din Europa si al treilea ca lungime din lume. Dantelariile lui sunt admirate si astazi, desi au intrat putin in umbra podului modern, construit chiar langa el. Arcul de la intrarea pe pod ramane o opera de arta, impozanta, chiar daca nu mai are stralucirea de odinioara, si nici ornamentele de bronz care-i infatisau pe Carol I si Elisabeta. Acestea au fost date jos in perioada comunista, impreuna cu literele din bronz care-i dadeau numele: Podul Regele Carol I. Ulterior, a primit numele proiectantului sau: Podul Anghel Saligny.

Un amanunt mai putin cunoscut este acela ca in ziua inaugurarii, cand peste pod aveau sa treaca 15 locomotive grele, Saligny a stat ancorat cu o salupa chiar sub pod, garantand astfel cu viata sa rezistenta podului.

Complexul rupestru Basarabi – Murfatlar
Bisericile din dealul de creta, unice in Romania, pot fi admirate la doar 15 km departare de litoralul Marii Negre, in comuna Basarabi, pe DN Bucuresti – Constanta. Complexul este un sit arheologic din Dobrogea secolelor X-XI, care dezvaluie o parte din istoria crestinismului din Romania. Se spune ca ansamblul rupestru de la Basarabi adaposteste prima biserica si primele chilii ale unei manastiri de pe teritoriul tarii noastre. Cu toate acestea, a fost descoperit foarte tarziu, pe 11 iunie 1957, in urma unor lucrari de extindere a carierei de creta din Basarabi. Lucrarile de atunci au scos la lumina camerele si galeriile ansamblului, iar ceramica, obiectele de uz casnic, diversele obiecte cioplite in creta au fost transportate la Muzeul Regional Dobrogea si la Muzeul de Arheologie Bucuresti. La 1 septembrie 1960 au inceput primele lucrari de restaurare, care au durat trei luni si jumatate; in 1961 a urmat o alta campanie de cercetare si restaurare, in timpul careia s-au descoperit sase biserici, chilii monahale, locuinte de suprafata construite pe umplutura de steril, un mic cimitir, vetre de foc, unelte de fier, precum si zece schelete de oameni si animale. Din pacate, niciuna din aceste locuinte nu se mai pastreaza in ziua de azi.

Rezervatia Naturala Padurea „Fantanita”
La doar un kilometru distanta de podgoria Murfatlar, pe partea stanga a soselei Constanta Ostrov (DN3), imediat la iesirea din orasul Murfatlar se intra pe un drum de padure: este „Fantanita”, care poarta numele unui izvor din padure. Pentru ca zona adaposteste specii rare de flora si fauna (s-au descoperit aproape 500 de specii de plante rare, caracteristice zonei de sud a Dobrogei), in 1962 a fost pusa sub ocrotire de lege, ca rezervatie naturala. Padurea „Fantanita” are o suprafata de 82,77 ha, din care 66,4 ha este zona protejata.

Primavara si vara ii pot fi admirate „raritatile”: ruscuta de primavara, deditelul, cocoseii de camp, siminocul, brandusa de toamna, stejarul balcanic, paducelul, jugastrul sau artarul tatarasc. Iar daca ai noroc, poti sa fotografiezi dihorul de stepa, grivanul sau broasca dobrogeana, cateva specii de animale rare care-si fac veacul in aceasta zona. Privelistea este, oricum, extraordinara. Daca privesti in zare din cel mai inalt punc al rezervatiei, poti vedea soseaua catre Siminoc, Canalul Dunare – Marea Neagra, Bisericile Rupestre de creta de la Murfatlar si dealurile de creta.

Conacul Mihail Kogalniceanu
Daca tot ai ajuns in Murfatlar, e musai sa vizitezi si Conacul lui Mihail Kogalniceanu, cladire-monument de sfarsit de secol XIX, care face parte din patrimoniul national. Kogalniceanu a cumparat conacul la 19 martie 1885 de la un musulman din localitate, Hagi Memet Arslambeg, asa cum apare scris in arhiva Tribunalului Judetean Constanta. In ciuda transformarii lui, pe alocuri (cladirea functioneaza ca si gradinita), conacul isi pastreaza si astazi farmecul de odinioara, datorita elementelor de arhitectura. Tamplaria, usile si ferestrele sunt originale, fiind doar reconditionate. Una dintre legendele urbane spune ca fiul marelui istoric si om politic, Vasile Kogalniceanu, ar fi cumparat casa de la un boier din sat, pentru ca zona se potrivea perfect cu ideile sale legate de agricultura. Nu exista insa nicio certitudine ca aici ar fi locuit fiul lui Kogalniceanu, dar locuitorilor le place sa se mandreasca cu acest mic amanunt.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.