Întocmai legendelor celtice sau poveştilor de demult, Vâlcea are un loc numit Templul Vrăjit sau Locul Regelui sau Calea spre Infern.

Cel mai frumos loc mitic, acolo unde dacii veneau să-şi moaie suliţele, unde se făceau focuri pe culmi, unde era invocat Zamolxe să iasă din peştera lui pentru a aduce forţa şi lumina…

La Gâlcescu, acolo, mai jos de Căldarea Dracului, se află cel mai mare lac al Parângului, în  marginea lumii, ca o poartă spre necunoscut.

Într-o prăpastie cu stânci ascuţite, dincolo de nori, printre sufletele strigoilor din timp, zgâriată de jnepeni, se află o întindere de apă cristalină şi rece de parcă ar fi sticlă fin pisată, pulberi, nu apă sfântă.

Un lac care este adus de sub pământ de nemuritorii daco-geţi, de marii vraci ai mileniilor trecute şi din care ţâşneşte, ca un vers, Lotrul. Este lacul din care pleacă râul ce nu se mai sfârşeşte.

Unde doar acvilele planează, unde brazii cresc strâmb, ca nişte cerşetori ologi, unde par că se roagă tot felul de ienupări sau cioate de mesteceni.

Într-o iarbă deasă, prin care nici lighioanele pământului nu pot trece, se află fundul Căldării Gâlcescu.

Suntem la aproape 2000 de metri altitudine, sub muchiile Cărbunelui şi Mohorului, într-o jumătate de sferă, aproape de şarpele Transalpinei, în cei mai înţelepţi munţi ai Meridionalilor.

Traseul cel mai indicat pentru a ajunge la Lacul Vrăjit, acolo unde au apărut şamanii din mileniile apuse,  este din  Novaci, pe drumul naţional 67C, care este cunoscut ca Transalpina, spre Rânca (18 Kilometri).

Acest drum face legătura Novaci – Obârşia Lotrului – Sebeş Alba. Pe acest drum, la circa 10 Kilometri de staţiunea Rânca, după ce aţi trecut de vârful Păpuşa, începe traseul turistic marcat cu banda roşie.

Traseul este refăcut şi fără probleme. O variantă drept înainte ajunge la Parângu Mare, iar cealaltă variantă, spre dreapta, coboară în căldarea lacurilor şi ajunge la lacul Câlcescu.

Pe lângă acest traseu, mai sunt încă alte 4 trasee turistice ce pot fi realizate de turiştii pasionaţi de astfel de activităţi. Există o bază de salvamont în Novaci-Rânca pentru cazuri de urgenţă.

Se poate merge, ca o iniţiere dacică, prin Hornul Lacurilor, pe Setea, Iezer şi Mohorul – traseul pe care nimeni din această lume nu l-ar înţelege cât este de frumos, decât dacă îl atinge şi îl mângâie. Numai aşa iubeşti acest munte, numai aşa te îndrăgosteşti de Lacul Vrăjit.

Aici descoperim o constelaţie de lacuri – Vidal, Pencu, Iezer, Zănoaga, Păsări şi, evident, regele, adică Majestatea Sa, lacul Gâlcescu, cel mai mare, cel care domină această coborâre.

Aici este istorie, tradiţie, pastoral, aici este locul unde românii de peste munţi s-au întâlnit de-a lungul atâtor secole şi au simţit că au aceeaşi limbă, că visează la fel, cântă cu acelaşi dor, iubesc cu aceeaşi patimă şi se închină la acelaşi Dumnezeu.

Aici, la 2000 de metri, într-o serie de căldări, aici, de unde soarele şi cerul se uită spre pământ ca la o minune antică, aici e un Stonehenge al naturii.

Se spune că lacul este atins de o vrajă şi se umple de spiritele vitejilor.

Apoi, când dă să se umple, spiritele pleacă la vale, rostogolindu-se în micul firicel de apă – Lotrul, râul care schimbă cu totul nordul Vâlcii, punând România noastră acolo, în geografia celor mai frumoase crâmpeie de paradis.

Tot aici se spune că, adeseori, pot fi văzuţi doi bătrâni care merg, sprijinindu-se în toiag, pe culmile lui Setea Mare și Iezer – Petre şi Domnul care iartă din păcate, pun stele pe cer sau coboară  din ele, stingând noaptea pentru soare.

Este cea mai frumoasă zonă turistică a Vâlcii, de la Transalpina, Voineasa, Mălaia şi Brezoi, alpina zodie a României, desemnată să fie blazon regal celui mai frumos judeţ din România…

Sursa: ramnicuvalceaweeke.ro by Liviu POPESCU