404 Not Found

Manastirile din regiune atrag turistii, ce-i drept; Manastirea Dervent si Manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei sunt in top. Exista insa multe alte obiective interesante, pe care nu ar trebui sa le ratezi in excursiile pe care le faci in aceasta regiune. Vom trece in revista 5 astfel de locuri de neratat.

Cheile Dobrogei

Canionul format din calcare de pe vremea jurasicului este impresionant, desi nu are o lungime foarte mare. Accesul se face prin Cernavoda – Satu Nou – Cuza Voda – Mihail Kogalniceanu – Targusor – Cheia. Rezervatia intinsa pe mai mult de 200 de hectare cuprinde vechi recifuri de corali ale Marii Thetis si specii de fosile perfect conservate in calcarele stancilor, unice in tara.

Cheile sunt spectaculoase in orice anotimp, desi in timpul verii albul calcarelor ofera imagini de vis, contrastante, alaturi de verdele vegetatiei. Este si perioada in care Cheile Dobrogei intra in “vizorul” turistilor si al localnicilor iesiti la iarba verde.

Ce poti sa vezi? Pe langa peisajele frumoase, exista foarte multe pesteri sapate in stancile calcaroase, care adapostesc diferite specii de plante si adevarate comori arheologice. Pestera Liliecilor si pestera La Adam sunt doua dintre cele mai vizitate obiective de acest gen.

Daca ai vizitat Cheile Bicazului sau Cheile Dambovicioarei, de exemplu, nu te astepta sa intalnesti ceva asemanator in aceasta regiune; Cheile Dobrogei nu sunt atat de inalte (au maxim 40 de metri inaltime) si nici la fel de ascutite (fiind formate din vechi atoli, stancile au forme semirotunde). Dar au forme ciudate, care-ti antreneaza imaginatia si te fac sa le dai nume in functie de “ceea ce vezi”. Asa se face ca in Cheile Dobrogei vei intalni “Fata” – o stanca sculptata de vreme sub forma unei fete omenesti. Sigur vei vrea sa o fotografiezi!

Pestera Casian

Pentru ca vorbeam mai devreme de pesterile-comori ascunse in inima Cheilor Dobrogei, iti sugeram un alt obiectiv de neratat in Dobrogea: Pestera Casian. Cand ajungi in Targusor, chiar inainte sa intri in localitate traverseaza linia de cale ferata si urmareste indicatoarele care te duc catre Manastirea Sf. Ioan Casian. Este primul pas catre Pestera Casian, ce face parte din Rezervatia Geologica Cheile Dobrogei. Pestera este de mica adancime, seamana mai mult cu o grota, dar este foarte veche si deosebita, la fel ca peisajul di-mprejur. Si aici vei intalni munti de corali care amintesc ca odata, demult, in locul in care te afli nu exista decat mare. Pestera a fost locuita in secolul IV de Parintele Ioan Casian, unul dintre intemeietorii monahismului, care si-a dorit sa duca o viata de ascet.

Accesul in pestera se face pe o scara metalica destul de lunga si de abrupta, care aminteste de Canionul Sapte Scari din Brasov, dar experienta merita.

Lacul Iacobdeal

Se spune despre el ca este unic in Romania. Ei hai, inca un loc “unic”! – ai putea spune. Nu te putem opri sa faci asta, dar ca sa fii corect, ar fi bine sa-l vizitezi. Il gasesti la poalele Muntilor Macin, langa localitatea Turcoaia. Iti mai spunem doar ca unic este felul in care s-a format: in zona exista o cariera din care se extragea granit prin dinamitare, pana cand un izvor subteran a umplut si a acoperit toate galeriile, formand lacul pe care-l vedem astazi, cu o adancime ce depaseste 20 de metri. Interesant este ca nu exista nicio apa curgatoare in jur, care sa alimenteze lacul. Malurile lacului Iacobdeal sunt din granit sau pietris amestecat cu pamant.

Cetatea Enisala

I se mai spune si Heracleea si se afla la marginea Lacului Razim. Cetatea Enisala este ultima cetate genoveza, ale carei ziduri poarta in ele o istorie veche de cateva secole. A fost construita de catre negustorii genovezi pe malul lacului Razim de langa Babadag, in scop militar – acela de a apara centrul Dobrogei. Vechea cetate Yeni Sale (asa cum aparea in cronicile turcesti din secolul XV, insemnand “sat nou”) construita in perioada timpurie a Evului Mediu (sfarsitul secolului XIII – inceputul secolului IV) uimeste si astazi cu frumusetea ei.

Sfinxul Dobrogei

Asemeni Sfinxului din Muntii Bucegi, fratele mai mic din Dobrogea este tot o stanca slefuita de ape si vant, care a luat forma unui barbat ce priveste spre pamant. Roca este amplasata in zona de nord a Culmii Pricopanului si face parte din Rezervatia Naturala Muntii Macin. Desi zona este foarte arida, trebuie sa stii ca acele roci au sute de milioane de ani in spate, iar Culmea Pricopanului detine zeci de specii de plante deosebite, care s-au adaptat la mediu. Ai sa fii surprins, de exemplu, sa vezi ici-colo cate o floare rasarita de nicaieri. Sau dintr-o stanca.

– Pentru ca este ultima cetate genoveza, ale carei ziduri poarta in ele o istorie veche de cateva secole. A fost construita de catre negustorii genovezi pe malul lacului Razim de langa Babadag, in scop militar – acela de a apara centrul Dobrogei. Vechea cetate Yeni Sale (asa cum aparea in cronicile turcesti din secolul XV, insemnand “sat nou”) construita in perioada timpurie a Evului Mediu (sfarsitul secolului XIII – inceputul secolului IV) uimeste si astazi cu frumusetea ei.

– Cetatea a avut mai multe denumiri, printre care Heracleea, Heraclia sau Eracri-Kiipei. Cucerita de turci in 1388, a fost recuperata de Mircea cel Batran in anul 1393 si cucerita definitiv de turci la 1417. Ulterior, in cetatea dobrogeana s-a instalat o garnizoana militara otomana, care a functionat pana in secolul XVI, cand cetatea a fost abandonata. Cetatea a inceput sa se degradeze in urmatorii ani, dar cu toate acestea a rezistat atacurilor ruso-turce care au avut loc pe teritoriul Dobrogei.

– Cocotata in varful unui deal presarat cu blocuri calcaroase, cetatea este inconjurata de un peisaj vaduvit de umbra copacilor. Cu toate acestea, vei fi fermecat de campurile de maracini, de calcare si grote pe care iti va fi greu sa le uiti. Ici-colo mai intalnesti o mica padurice de pini si locuri numai bune de imortalizat. Iar canalele care fac legatura intre cele doua lacuri – Babadag si Razim – sunt foarte interesante.

– Pentru frumusetea arhitecturala a zidurilor si turnurilor de incinta, construite din calcar fasonat. Pentru forma sa poligonala neregulata, prevazuta cu doua incinte – una aparata de un bastion foarte mare, iar a doua fiind prevazuta cu turnuri solide. Zidurile cetatii au fost restaurate in 1991, dupa care obiectivul a intrat in circuitul turistic. Astazi, Cetatea Enisala este singura cetate medievala din Dobrogea.

– Sau pentru ca ai ocazia sa vezi cum arata anghila, un soi de peste foarte gustos ce seamana cu un sarpe si care traieste in lacul Babadag. Pe cealalta intindere albastra, Razim, poti sa admiri plaurii – acele aglomerari de vegetatii care dau senzatia unor insulite verzi ce plutesc pe suprafata lacului. Mai interesant este faptul ca acesti plauri se plimba pe lac, astfel incat imaginea oferita este in fiecare zi alta.

– Daca ajungi primavara pe dealul cetatii Enisala, vei putea admira canalele ce leaga cele doua lacuri; de la inaltimea cetatii, acestea iti vor parea precum doua firicele albastre de apa, desi in realitate au o latime de cativa metri. Imaginea este superba!

– Merita sa vizitezi cetatea Enisala si pentru a vedea asezarea neolitica descoperita in acest loc, apartinand culturii Gumelnita din a doua jumatate a mileniului V i.Hr., sau spectaculoasa asezare datand din prima Epoca a Fierului – unde s-au descoperit locuinte si gropi menajere sau gropi de provizii.

– In fiecare an, la sfarsitul lunii august, are loc Festivalul Pro-Istoria Fest, ajuns la a treia editie. Festivalul se desfasoara chiar la poalele cetatii si este cel mai important eveniment de promovare a obiectivelor istorice si turistice din tara, precum si a traditiilor autohtone. Daca te nimeresti la Cetatea Enisala la sfarsit de august nu o sa-ti para rau, pentru ca poti sta linistit pe malul lacului Razim si sa asculti muzica buna pana la lasatul serii sau chiar pana tarziu in noapte. Sau poti sa participi la unul din atelierele de sculptura, creatie, modelaj ori impletituri.

Cum ajungi la Cetatea Enisala

La Cetatea Enisala poti sa ajungi urmand traseul DJ 222 dinspre Tulcea spre Agighiol, Sabangia, Sarichioi, Enisala. Distanta dintre Tulcea si cetate este de numai 40 km, adica maxim o ora, iar drumul serpuit care duce spre dealul calcaros in varful caruia se afla ruinele cetatii este foarte bun si asfaltat. Nu te ingrijora, langa cetate vei gasi multe locuri de parcare! Iar din parcare si pana la cetate vei mai avea de urcat doar cateva trepte.

Daca vii dinspre Bucuresti, poti sa ajungi la cetate pe traseul Bucuresti – Medgidia – Mihail Kogalniceanu – Lumina – Babadag.