404 Not Found

Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

La Oradea, bugetele de investiţii au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

Compania aeriană a avut anul trecut peste 1,5 milioane de pasageri pe plan local, dintre care 1,4 milioane pe aeroportul din Bucureşti. Pentru anul acesta, Ryanair estimează 1,8 milioane de pasageri pe aeroportul din Bucureşti şi peste două milioane de pasageri pe toate aeroporturile locale. Ryanair mai operează zboruri şi pe aeroporturile din Craiova şi Timişoara.

În total, programul de iarnă 2017 (care începe la finalul lunii octombrie) al Ryanair include 25 de rute pe piaţa din România. Ryanair, care transportă anual peste 120 de milioane de pasageri în cele 33 de ţări unde operează, este lider în ţări precum Spania, Italia, Polonia, Irlanda sau Belgia. În România, compania se află în top cinci jucători. Compania operează zboruri pe 1.800 de rute şi are o flotă formată din 371 de aeronave Boeing 737.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.03.2017

Conform datelor, Bucureşti se clasează abia pe pozitia a noua, iar judeţul Ilfov pe a zecea.

La polul opus, orasele desemnate în cadrul cercetarii ca fiind cele mai putin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacau, Calarasi, Targoviste, urmate de Vaslui, Piatra Neamt, Galati si Resita.

Studiul privind siguranta vieţii se bazeaza pe evaluarile acordate de peste 92.000 de romani oraselor si cartierelor in care locuiesc şi a fost realizat in colaborare cu agentia D&D Research. Printre criteriile de evaluare se numara costul general al vietii, accesul la institutiile de sanatate publica, calitatea mediului inconjurator, curatenia si zgomotul din mediul urban, spatiile verzi, situatia transportului public sau accesul la institutiile educationale.

La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranta, fiind urmata de Crisana si Bucuresti si Ilfov. La polul opus, Maramures si Moldova au obtinut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din tara.

In general, s-a observat o legatura stransa intre numarul mare de locuitori din fiecare oras si siguranta resimtita de cetateni. Astfel, orasele care au primit cele mai mari note au un numar de aproximativ 300.000 de locuitori, pe cand cele care se incadreaza in pragul de sub 100.000 considerate cele mai nesigure. Mai mult, orasele cu grad ridicat al sigurantei au si un Produs Intern Brut ridicat si o rata a somanului scazuta, de sub 4%.

În cazul Capitalei, participanţii la studio au ales cartierele Aviatiei, Tineretului si Titan ca fiind cele mai sigure zone din Capitala. La distante mici se situeaza cartierele Baneasa, Baba Novac, Balta Alba si Dristor. Zonele in care bucurestenii se simt cel mai putin in siguranta sunt Ferentari, Bucur Obor, Baicului si Rahova. La mijlocul clasamentului sunt cartiere precum Crangasi, Berceni, Aparatorii Patriei sau Lacul Tei.

In Oradea, Calea Aradului, Nufarul si Centru Civic sunt cele mai sigure zone. In Brasov, Racadau, Centrul Civic si Astra sunt cartierele clasate pe primele trei locuri. Locuitorii orasului au mai inclus in acelasi clasament si zonele Tractorul, Florilor si Calea Bucuresti.

Cartierele Grigorescu, Gheorghieni si Zorilor sunt in fruntea clasamentului pentru orasul Cluj-Napoca, iar Iris, Calea Turzii si Baciu sunt urmatoarele zone din top. Pentru sibieni, cartierele cele mai sigure sunt Strand, Calea Dumbravii si Central, iar timisorenii nominalizeaza cartierele Soarelui, Lipovei si Girocului pe primele trei locuri din clasament.

Cug, Copou si Tataras sunt alegerile iesenilor, iar zonele Nicola si Alexandru cel Bun intra si ele in top 10. Cartierele cele mai sigure din Constanta au fost desemnate Poarta 6, Tomis Nord, Inel II, clasamentul sigurantei incheindu-se cu Bratianu, Coiciu si Abator.

La nivel national, cele mai sigure cartiere ca punctaj sunt Grigorescu (Cluj-Napoca), Otopeni (Ilfov), Aviatiei (Bucuresti), Gheorgheni (Cluj-Napoca) si Racadau (Brasov). Cele mai nesigure cartiere sunt: Itcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacau), Calea Caransebesului (Resita) si Bora (Slobozia).

Mai exact, Aeroportul Internațional Oradea a înregistrat anul trecut o creștere de 487,7% a numărului de pasageri, potrivit unui comunicat ACI Europe. Pe locul secund, cu un avans anual de 131,3%, se află aeroportul din Iași, urmat de Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu (+121,8%), aeroportul Ostend, din Belgia (+64,5%) și aeroporturile Palanga (Lituania) și Kharkiv (Ucraina), fiecare cu o creștere de 60,1% a traficului de pasageri.

Toate cele șase aeroporturi sunt încadrate de ACI Europe în ultima grupă de aeroporturi în funcție de trafic. În cazul celor trei aeroporturi românești, numărul pasagerilor nu depășește 47.000 pe an, potrivit The Telegraph.

Operatorii low-cost au fost principalii catalizatori ai creșterilor înregistrate anul trecut, arată ACI Europe, ceea ce a condus la o concentrare a traficului pe aeroporturile secundare și pe cele de dimensiuni medii, precum Aeroportul Internațional Henri Coandă, care a raportat un avans de 18,3% al numărului de pasageri.

Dintre marile aeroporturi europene, tranzitate de peste 25 milioane de pasageri anual, Dublin a consemnat cea mai mare creștere procentuală a numărului de pasageri (+11,5%), urmat la mică distanță de Barcelona (+11,2%), Amsterdam-Schiphol (+9,2%), Copenhaga (+9,1%) și Madrid (+7,7%).

Aeroportul Heathrow din Londra a fost cel mai tranzitat aeroport european în 2016, cu 75,7 milioane pasageri (+1% vs. 2015), urmat de Charles de Gaulle (Paris), cu 65,9 milioane pasageri și Schiphol (Amsterdam), cu 63,6 milioane pasageri. Pe fondul instabilității politice din Turcia, aeroportul Ataturk din Instanbul a pierdut două poziții în clasamentul celor mai aglomerate aeroporturi, de pe locul trei până pe locul cinci, cu un trafic de 60 milioane de pasageri, în scădere cu 2,1% față de anul 2015.

La nivelul continentului, traficul de pasageri a depășit pentru prima oară 2 miliarde de persoane, în urcare cu 5,1% comparativ cu anul anterior. Cea mai mare creștere procentuală a numărului de pasageri a fost înregistrată în Islanda (+40,4%), urmată de România (+23,8%) și Ucraina (+23,3%).

Creșterea traficului de pasageri în 2016 vs 2015. Sursa foto: ACI Europe, via The Telegraph