404 Not Found

Din fericire pentru doritorii celui de-al doilea pasaport sau a cetateniei duble, cateva tari ofera programe de cumparare a cetateniei, precum Citizenship by Investment (CIP), cu ajutorul carora cu banii investiti in mod normal in real estate isi pot cumpara al doilea pasaport si pot obtine, astfel, statutul de elita care vine la pachet cu cetatenia dubla. Alte programe oferta „rezidenta de elita” in schimbul unor investitii similare. Pentru oamenii bogati, sa detina un al doilea sau chiar al treilea pasaport este important in calatoriile de business, dar reprezinta si un simbol al averii si statutului pe care le detin.

Un alt avantaj, poate chiar cel mai important, este faptul ca in anumite tarii, programul le permite investitorilor sa-si administreze taxele fiscale. Prin urmare, multi aleg sa obtina cetatenie dubla in tarile unde taxele sunt mai mici decat in tara de origine.

Iata 8 tari unde se poate aplica pentru cetatenie sau rezidenta dubla:

Thailanda, rezidenta de la 3.000 de dolari

Guvernul tailandez ofera rezidenta de elita pentru strainii bogati care le permite sa locuiasca in tara pentru aproximativ 3.000 de dolari pe an. Exista 7 pachete diferite, cel mai scump costand 60.000 de dolari pentru 20 de ani de rezidentiat. Cele mai populare optiuni sunt in cadrul Elite Easy Acces (viza pentru 5 ani, plata unica pentru 15.253 dolari) sau rezidenta pentru 20 de ani, plata unica la pretul de 65.283 dolari.

Dominica, cetatenie de la 100.000 de dolari

Dominica este o destinatie atragatoare pentru locuitorii din mai bine de 110 de tari pentru ca nu necesita viza de acces. Pentru cei care vor sa obtina cetatenie in Dominica, aceasta se poate obtine prin doua modalitati: printr-o donatie de 100.000 dolari/persoana sau 200.000 dolari pentru o familie cu pana la 4 membrie catre Fondul National de Transformare sau printr-o investitie in real estate de 200.000 de dolari.

Republica Moldova, cetatenie de la 146.300 euro

Pentru a obtine cetatenie in Republica Moldova trebuie sa contribui cu cel putin 100.000 de euro per aplicatie la Fondul Public de Investitii. La aceasta suma se adauga taxele pentru agentii care ofera astfel de servicii, de 35.000 de euro, taxele guvernamentale de 5.000 de euro, taxele pentru verificarea antecendetelor de 6.000 de euro si taxe pentru pasaportul biometric de 300 euro.

Grecia, rezidenta de la 250.000 euro

In cazul Greciei, pentru a obtine rezidenta, ai nevoie de o investitie minima de 250.000 de euro in proprietati grecesti.

S.U.A, rezidenta de la 500.000 de dolari

Pentru a obtine rezidenta in S.U.A ai nevoie in prima faza de cartea verde. La doi ani dupa obtinerea rezidentei conditionate, investitorii si familiile lor devin eligibili pentru rezidenta permanenta. Acestia au la dispozitie mai multe optiuni: investitii de 500.000 de dolari intr-o zona rurala sau cu o rata a somajulului mare, care ar crea 10 locuri de munca full-time sau investiile directe de 1 milion de dolari intr-o intreprindere americana. Fondurile trebuie sa ramana investite pana cand se ofera statutul de rezident permanent, ceea ce de obicei dureaza 4 ani.

Canada, cetatenie de la 800.000 dolari

Guvernul canadian a creat un program menit a atrage oamenii de afacere bogati in tara, in schimbul carora pot obtine rezidenta permanenta, daca indeplinesc urmatoarele criterii: demonstreaza ca au experienta de business, au o avere de peste 1,6 milioane de dolari si daca investitorul si familia sa trec evaluarile medicale si de securitate. Pentru a obtine rezidenta, este necesara o investitie de cel putin 800.000 de dolari pentru o perioada de cinci ani.

Cipru, cetatenie de la 1,5 milioane euro

Pana de curand, Cipru avea cel mai scump program de acordare a cetateniei din lume. In prezent, este a treia tara unde cetatenia dubla costa cel mai mult. Optiunile includ: investitii in real estate de cel putin 2 milioane euro sau investitii de cel putin 2 milioane euro in afaceri sau companii care opereaza in Cipru.

De asemenea, in Cipru poti obtine rezidenta daca cumperi o proprietate noua de cel putin 300.000 de euro, ai un depozit de cel putin 30.000 de euro blocat pentru trei ani si ai un venit anual de cel putin 30.000 de euro obtinut in strainatate.

Marea Britanie, viza de la 2 milioane lire sterline

Marea Britanie are mai multe programe pentru a obtinerea cetateniei duble sau a rezidentei. Cel mai popular astfel de program implica o investitie de 2 milioane de lire sterline in economia britanica. Aplicantii trebuie sa aiba cel putin 18 ani si sa fie din afara Spatiului Economic European si Elvetia. Viza iti permite sa stai pentru 3 ani in Marea Britanie si poate fi extinsa apoi pentru inca 2 ani. Aplicantii pot opta pentru cetatenie britanica dupa ce au petrecut 6 ani in tara.

Misterioase, labirintice și de-a dreptul fascinate, bibliotecile au aprins mereu imaginația multora. Unele dintre ele au inspirat scene din filme celebre, însă rolul lor principal a rămas mereu păstrarea cunoașterii umane.

Am ales câteva dintre cele mai interesante și mai impozante interioare a unor biblioteci pentru a vi le prezenta în cazul in care vă aflați prin orașul respectiv să nu ezitati să le vizitati, între ele și una din România. Iată top 25 celor mai frumoase biblioteci.

Biblioteca Gheorghe Asachi din Iași, Romania.

Biblioteca Națională a Chinei din Beijing, China.

Biblioteca Vennesla din Norvegia.

Biblioteca Colegiului St John, Cambridge, Marea Britanie.

Biblioteca Mazarine din Paris, Franța.

Biblioteca Harper, SUA.

Biblioteca Congresului din Washington, SUA.

Biblioteca de Drept din Iowa, SUA.

Biblioteca Publică din New York, SUA.

Biblioteca Walker din Minneapolis, Minnesota, SUA.

Biblioteca Sainte Genevieve din Paris, Franța.

Biblioteca de Manuscripte și Cărti Rare din Universitatea Yale, Connecticut, SUA.

Vechea Biblioteca Publică din Cinncinnati, Ohio, SUA.

Biblioteca Orașului din Stuttgart, Germania.

Biblioteca Joanina din Coimbra, Portugalia.

Biblioteca Științei din Gorlitz, Germania.

Biblioteca Națională din Paris, Franța.

Handelingenkamer Tweede Kamer Der Staten-generaal Den Haag Iii din Olanda.

Biblioteca George Peabody din Baltimore, Maryland, SUA.

Biblioteca Naționala din Viena, Austria.

Mănăstirea Sf. Florian din Austria.

Biblioteca Admont din Admont, Austria.

Biblioteca Real Gabinete Portugues de Leitura din Rio de Janeiro, Brazilia.

Biblioteca Trinity College din Dublin, Irlanda.

Biblioteca Naționala din Praga, Cehia.

În 2016, România a primit 232.046 turişti şi vizitatori din America de Nord, cu 7,5% mai mulţi decât în anul 2015, arată datele oficiale.

În ceea ce priveşte persoanele care sunt considerate turişti, Statele Unite au ajuns în 2016 pe locul al şaptelea după numărul turiştilor străini înregistraţi în România, cu 137.586 turişti.

”Sosirile de turişti din Statele Unite sunt, de regulă, subiect – în cel mai fericit caz – discret în relatarile mass-media de acasă, poate şi din cauza faptului că – deoarece americanii şi canadienii sunt călători independenţi – America de Nord nu constituie o prioritate pentru agenţiile de turism şi operatorii de tururi din România. America de Nord este însă principala piaţă turistică extra-europeană a României şi a treia sursă de ‘incoming’ – turişti şi vizitatori străini care au sosit în România în principala perioadă de vacanţe a anului (lunile mai – octombrie 2016). Germania şi Italia au ocupat primele două locuri”, a afirmat Simion Alb, pentru News.ro.

În 2017, România va primi un sfert de milion de turişti şi vizitatori din America de Nord, iar în anul 2018, când se vor aniversa 50 de ani de la deschiderea Biroului Naţional de Turism al României din America de Nord, s-ar putea atinge nivelul de 300.000 de vizitatori americani.

Oficialul român nu dispune de date despre oraşele din care au venit turiştii americani, deoarece nu există mijloace tehnice pentru înregistrarea lor în funcţie de zona de reşedinţă.

”Turiştii efectivi (şi potenţiali) din America de Nord sunt răspândiţi pe o suprafaţă de două ori mai mare decât a ţărilor europene care se află la vest de România. Recordul de solicitări pentru informaţii şi asistenţă este stabilit de California, cel mai populat şi mai prosper stat American”, a afirmat Alb.

Biroului Naţional de Turism al României din America de Nord primeşte solicitări pentru informaţii şi asistenţă din toate statele americane, însă nord-estul şi sud-estul Statelor Unite – în special statele Florida, Texas, New York şi coasta de vest – rămân principalele zone generatoare de turişti internaţionali.

Oficialul a menţionat că tot mai mulţi turişti au arătat interes pentru Timişoara, Cluj, Oradea, castelul Corvinilor sau salina Turda.

”Maramureşul este una dintre zonele ţării care a fost frecvent prezentată, în ultimii doi ani, în mass-media americane şi îmi exprim convingerea că zonele rurale din nord-vestul ţării cu arhitectura şi tradiţiile lor unice vor fi tot mai populare în rândul turiştilor potenţiali din America de Nord. Vacanţele active, în principal drumeţiile în Munţii Carpaţi, tururile cu bicicleta sau ecvestre şi excursiile pietonale pe drumuri rurale, deplasări pedestre între sate, au început să prezinte interes pentru tot mai mulţi americani şi canadieni”, a menţionat Alb.

Deşi un număr însemnat de americani asociază România cu legenda lui Dracula, personajul inventat de scriitorul irlandez Bram Stoker, legenda constituie pentru numai 5% dintre americani o motivaţie specială sau suficient de puternică pentru a călători în România, consideră Simion Alb.

Americanii activi au cele mai scurte vacanţe dintre toţi locuitorii ţărilor dezvoltate – între 10 şi 15 zile -, în timp ce europenii au între 25 şi 40 de zile de concediu.

”Din acest motiv, faptul că un turist american dedică două zile din scurta sa vacanţă exclusiv deplasării către România este cu totul remarcabil. Durata celei mai scurte călătorii din SUA către România este de cel puţin 16 ore, iar costul biletului de avion este, în unele cazuri, superior celui pentru un pachet de servicii / sejur – transport, cazare, masă, activităţi – pentru un cuplu de turişti din Europa”, a mai spus Alb.

China generează în prezent cel mai mare număr de turişti internaţionali, însă piaţa americană pentru “long-haul” – călătorii către destinaţii aflate la mai mult de 4.000 km distanţă, cel puţin şase ore de zbor cu avionul – este de şase ori mai mare decât cea chineză.