404 Not Found

1. În cât timp fac eroii lui Jules Verne, Fogg şi Passepartout, ocolul Pământului?

a. 60 de zile.
b. 80 de zile.
c. 100 de zile.

2. Cine a fost poreclit „Marele eliberator“?

a. Abraham Lincoln.
b. Charles de Gaulle.
c. Thomas Paine.

3. Cine a fost primul pilot de avion care, în 1933,  a făcut singur înconjurul lumii?

a. Glenn Curtiss.
b. Howard Hughes.
c. Wiley Post.

4. Cine a pictat un tablou ce reprezenta Marea Unire ca două femei îmbrăţişate?

a. Ştefan Luchian.
b. Theodor Pallady.
c. Theodor Aman.

5. Cine interpretează rolul alpinistului austriac Harrer în filmul biografic „Şapte ani în Tibet“ (1997)?

a. Brad Pitt.
b. George Clooney.
c. Robert De Niro

6. Cui îi este atribuită, în mod tradiţional, inventarea telescopului?

a. David Rittenhouse.
b. Hans Lippershey.
c. Galileo Galilei.

7. Din ce ţară provine tae kwon do?

a. Coreea.
b. China.
c. Japonia.

8. Cine a scris versurile cântecului „The Man Who Sold the World“?

a. Kurt Cobain.
b. Neil Young.
c. David Bowie.

9. Care este construcţie despre care se spune că se vede de pe Lună?

a. Burj Khalifa.
b. Marele Zid Chinezesc.
c. One World Trade Center.

10. Cine a spus că „lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc citesc doar o pagină“?

a. Socrate.
b. Diogene.
c. Sfântul Augustin.

11. Din ce dinastie care a domnit în Rusia a făcut parte Petru cel Mare?

a. Dinastia Romanovilor.
b. Dinastia Rurik.
c. Dinastia Vasa.

12. Ce scriitor laureat al Premiului Nobel a scris romanul „Kafka pe malul mării“?

a. Patrick Modiano.
b. Haruki Murakami.
c. Svetlana Alexievici.

13. În ce localitate din Peninsula Crimeea au semnat Roosevelt, Stalin şi Churchill „Declaraţia asupra Europei eliberate“?

a. Ialta.
b. Sevastopol.
c. Saki.

14. Ce planetă are cel mai puternic câmp magnetic?

a. Pământul.
b. Marte.
c. Jupiter.

15. Cine a fost primul om care a ajuns la Polul Sud?

a. Roald Amundsen.
b. Robert Falcon Scott.
c. Lincoln Ellsworth.

16. Care dintre termenii de mai jos denumeşte un lanţ muntos continuu care traversează toate oceanele lumii?

a. Coline abisale.
b. Dorsală oceanică.
c. Munte abisal.

17. Palatul Potala a fost cândva sediu al guvernului şi reşedinţă a cărui conducător?

a. Regele Nepalului.
b. Împăratul Japoniei.
c. Dalai Lama.

18. Cine a realizat sculptura personajului biblic David, care se află la Galleria dell’Accademia din Florenţa?

a. Bernini.
b. Michelangelo.
c. Rodin.

19. Care este cel mai mic os din scheletul uman?

a. Scăriţa.
b. Osul zigomatic.
c. Osul nazal.

20. Ce scriitor angajat politic şi fost disident a ajuns, în 1989, preşedintele Cehoslovaciei?

a. Alexander Dubček.
b. Andrei Saharov.
c. Vaclav Havel.

21. Care este cel mai lung fluviu de pe Terra?

a. Amazon.
b. Nil.
c. Mississippi.

22. Cine a inventat submarinul?

a. David Bushnell.
b. John Harrison.
c. Karl Benz.

23. Ce înseamnă numele Argus Panoptes în legendele greceşti?

a. Atoateştiutorul.
b. Cel cu o sută de mâini.
c. Atoatevăzătorul.

24. Cine a fost primul om care a navigat singur în jurul lumii?

a. François Gabart.
b. Joshua Slocum.
c. Jeanne Socrates.

25. Ce autor român a scris versurile: „Doamne,/ Ia-mă de mână/ Şi hai să fugim în lume,/ Să ieşim puţin, la aer“?

a. Marin Sorescu.
b. George Bacovia.
c. Nichita Stănescu.

26. Discursul cărei personalităţi a adus în prim-plan expresia „Cortina de Fier“?

a. Iosif Stalin.
b. Winston Churchill.
c. Franklin Roosevelt.

27. Ce ţară a construit Telescopul Spaţial Hubble, cel mai complex observator optic plasat vreodată pe orbită în jurul Pământului?

a. Statele Unite ale Americii.
b. Marea Britanie.
c. Canada.

RĂSPUNSURI CORECTE

1. b. 80 de zile.
2. a. Abraham Lincoln.
3. c. Wiley Post.
4. c. Theodor Aman.
5. a. Brad Pitt.
6. b. Hans Lippershey.
7. a. Coreea.
8. c. David Bowie.
9. b. Marele Zid Chinezesc.
10. c. Sfântul Augustin.
11. a. Dinastia Romanovilor.
12. b. Haruki Murakami.
13. a. Ialta.
14. c. Jupiter.
15. a. Roald Amundsen.
16. b. Dorsală oceanică.
17. c. Dalai Lama.
18. b. Michelangelo.
19. a. Scăriţa.
20. c. Vaclav Havel.
21. b. Nil.
22. a. David Bushnell.
23. c. Atoatevăzătorul.
24. b. Joshua Slocum.
25. a. Marin Sorescu.
26. b. Winston Churchill.
27. a. Statele Unite ale Americii.

Insa puteti evita ultima varianta, daca va faceti un plan de shopping, pentru a gasi cele mai bune oferte la articolele mult ravnite. Adesea aparatele electronice au preturi extrem de reduse in Black Friday si este usor sa va lasati prinsi de febra cumparaturilor si sa cumparati mai multe lucruri decat doriti si aveti nevoie.

Click aici pentru LISTA COMPLETA a magazinelor ce au reduceri de Black Friday in Romania

Cele mai importante magazine online din Romania intra din nou in cursa de Black Friday, cea mai asteptata campanie de reduceri din an. Nu exista moment mai bun pentru a investi in articolele de care aveti nevoie, decat finalul lui noiembrie.

În secţiunea dedicata Black Friday – sunt publicate nu numai cele mai bune promoții și reduceri din magazinele online din România, dar și sfaturi sau un ghid util pentru Black Friday Amazon.

Iata 10 sfaturi utile, cu privire la reducerile din Black Friday:

1. Pregatiti-va dinainte. Studiati ofertele inainte de Black Friday (Vinerea Neagra). Magazinele isi afiseaza ofertele inainte de aceasta zi, asadar verificati site-urile de cumparaturi, pentru a gasi cele mai bune oferte.
2. Cumparati online, mai intai. Nu trebuie sa parasiti confortul locuintei, daca nu este nevoie. Inainte de a va conrunta cu multimile fanatice de cumparatori, din magazine, cauzatati oferte similare sau chiar mai avantajoase in magazinele online.
3. Abonati-va la oferte pe email. Majoritatea magazinelor trimit oferte pe email, pentru a incuraja loialitatea cumparatorilor si cumparaturile frecvente. Abonati-va la alerte de promotii viitoare si puteti primi cupoane de reducere.
4. Folositi retelele de socializare. Accesati pagina de Facebook sau Twiter a magazinelor preferate, pentru a studia ofertele pentru Black Friday, existand posibilitatea de a primi reduceri doar dand un simplu „like”.
5. Instalati-va aplicatii pe telefon, care sa va permita compararea preturilor, intre diferite magazine. Multe astfel de aplicatii includ si scannere de coduri de bare, precum si cititoare de coduri QR, ce va pot face rost de cupoane de reduceri si de oferte speciale.
6. Stabiliti-va un buget si impuneti-va sa nu il depasiti. Majoritatea ofertelor din Vinerea Neagra sunt adesea disponibile in cantitati limitate si au menirea de a atrage cumparatorii, pentru a-i determina sa cumpere ceva la pret mai mare. Hotarati-va din timp cat doriti sa cheltuiti si rezistati tentatiei de a cumpara si alte produse, mai ales daca nu sunteti siguri ca reducerea de pret aplicata este reala.
7. Informati-va cu privire la garantie si la regulile de returnare a produselor. Majoritatea magazinelor suspenda garantia produselor, in Vinerea Neagra, insa este indicat sa cereti aceasta.
8. Verificati garantia. Daca optati pentru brandurile cunoscute, puteti considera ca cunoasteti garantia standard a produselor, insa fiti atenti, deoarece majoriatea brandurilor pun in vanzare produse de o calitate inferioara, in Vinerea Neagra, schimband termenele de garantie.
9. Cumparati produsele dorite si evitati accesoriile scumpe. Produsele cu preturi extrem de avantajoase va pot atrage, insa nu inseamna ca sunt de calitate sau ca aveti nevoie de ele. Acesta poate fi cazul televizoarelor si este indicat sa fiti atenti, deoarece acest tip de aparate sunt folosite timp de mai multi ani.
10. Evitati pacalelile. Daca doriti sa cumparati produse la pret redus, tineti-va de plan si nu va lasati convinsi sa cumparati unele mai scumpe. Vanzatorii adesea fac reclama la un anumit timp de televizor, pe care il denigreaza, ca sa determine cumparatorii sa cumpere un model mai scump.

The Prodigy, Steve Aoki, Tiesto, Diplo, The Chainsmokers, Jason Derulo, Kygo, Afrojack, Don Diablo, Dimitri Vegas&Like Mike sunt câţiva dintre artiştii de marcă şi trupele care vor concerta la festivalul internaţional UNTOLD, de la Cluj-Napoca, considerat cel mai mare din lume.

Un asemenea eveniment atrage şi interesul celor cu foarte mulţi bani, pentru care organizatorii au pregătit oferte exclusiviste. Cele mai ieftine mese pentru VIP-uri, patru la număr,  pleacă de la 2.500 de euro (Zona 1). În aceşti bani sunt incluse trei sticle de şampanie Magnum sau sase sticle de alte bături premium la alegere; Open Bar – bauturi racoritoare; serviciu privat – chelner dedicat; platouri Sushi; 10 brăţări de acces pentru Ultra VIP Area.

Organizatorii precizează că aceste brăţări nu sunt bilete pentru festivalul Untold, acestea oferind oaspeţilor doar accesul în zona ultra. ”În acest fel, avem grija de tine, să nu fii prea aglomerat la masă”, arată organizatorii.

În zona a doua sunt disponibile patru mese, fiecare având preţul de plecare de 5.000 de euro.

Preţul include:  o sticlă de şampanie Jeroboam, trei sticle de şampanie Magnum, trei sticle de băuturi premium la alegere; Open Bar – băuturi răcoritoare, bere, vin, bufet suedez – platouri Sushi; serviciu privat – chelner dedicat, şofer privat – transfer dedicat, securitate privată pentru masă, 12 brăţări de acces pentru Ultra VIP Area.

Pentru cele patru mese din zona a treia, VIP-urile trebuie să scoată din buzunar cel puţin 10.000 deeuro.  Preţul include:  o sticlă de şampanie Matusalem, alte 20 sticle de şampanie, sase sticle premium la alegere; Open Bar – bauturi racoritoare, bere, vin, bufet suedez – platouri Sushi; serviciu privat – chelner dedicat, şofer privat – transfer dedicat, securitate privată pentru masă, acces securizat, 10 bilete pentru festival – zona VIP, 16 brăţări de acces pentru Ultra VIP Area.

Pentru mesele din zona 51 – două la număr, trebuie plătit nu mai puţin de 25.000 de euro pe noapte. Preţul include: 50 de sticle de şampanie, trei sticle de Magnum, alte băuturi premium gratuite; Open Bar – băuturi alcoolice, vinuri, platouri Sushi; bufet suedez – mâncare – meniu special; servicii private –chelner privat, şofer privat, transfer dedicat – disponibil pentru toate cele patru zile de festival, securitate privată pentru masă, acces securizat, spectacol privat pentru comenzile principale de la masă, 10 bilete pentru festival – zona VIP, 20 brăţări de acces pentru Ultra VIP Area, poziţia centrală alături de artiştii principali ai scenei.

Organizatorii au pregătit şi o masă care să-i facă fericiţi pe cei mai pretenţioşi clienţi. ”The One & Only – One King for the night” poate fi adjudecată cu uriaşa sumă de 100.000 de euro. Preţul include: 100 de sticle de şampanie, Open bar pentru băuturi alcoolice premium şi răcoritoare toate nopţile festivalului, poziţie premium în zona Ultra VIP 3 – pentru toate nopţile, poziţia cea mai bună din interiorul zonei VIP, cazare şi transferuri incluse,  bilete de acces la festival; serviciu privat – chelner dedicat, şofer privat – transfer dedicat, acces securizat, brăţări de acces pentru zona Ultra VIP.

„Câțiva eurodeputați inimoși din România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letiția, discută cum să salveze transportul internațional pentru țările din est”, scria marți pe Facebook Maria Grapini, care voia să scrie, cel mai probabil, Letonia.

Miercuri, Vola.ro a anunțat zboruri spre Letiția într-o postare care includea șapte „lucruri interesante despre Letiția și locuitorii săi”. Printre acestea: „Una dintre cele mai populare atracții turistice? Să petreci o zi în închisoare!”.

Redăm mai jos mesajul întreg al Vola.ro, care s-a viralizat rapid pe internet și a strâns până acum aproape 4.000 de like-uri și share-uri:

„Lucruri interesante despre Letiția și locuitorii săi:

• Are tot ce dorești să găsești la o țară de poveste: râuri, cascade, mii de lacuri, păduri întinse și verzi și multe plaje.
• Oamenii își iubesc atât de mult capitala (Rigla), încât o numesc Parisul din Nord.
• Are 4 parcuri naționale, 42 de parcuri naturale, 260 de rezervații naturale, 355 de monumente naturale, 24 micro rezervații și o biosferă. Toate protejate prin lege.
• În această țară, media înălțimii femeilor este de 1,70 m. Sunt foarte înalte și foarte frumoase, cu trăsături de fotomodele. Imaginați-vă meciurile de baschet cum or fi!
• Jākobs Jufess a fost originar de acolo. Prin anul 1870 a fost rugat să facă o pereche de pantaloni pentru un tăietor de lemne. Să fie ceva trainic. Așa au apărut jeanșii.
• Una dintre cele mai populare atracții turistice? Să petreci o zi în închisoare!
• Au o companie aeriană care a avut ideea, la un moment dat, să-i pună pe pasageri să își facă singuri de mâncare în avion”.

Din fericire pentru doritorii celui de-al doilea pasaport sau a cetateniei duble, cateva tari ofera programe de cumparare a cetateniei, precum Citizenship by Investment (CIP), cu ajutorul carora cu banii investiti in mod normal in real estate isi pot cumpara al doilea pasaport si pot obtine, astfel, statutul de elita care vine la pachet cu cetatenia dubla. Alte programe oferta „rezidenta de elita” in schimbul unor investitii similare. Pentru oamenii bogati, sa detina un al doilea sau chiar al treilea pasaport este important in calatoriile de business, dar reprezinta si un simbol al averii si statutului pe care le detin.

Un alt avantaj, poate chiar cel mai important, este faptul ca in anumite tarii, programul le permite investitorilor sa-si administreze taxele fiscale. Prin urmare, multi aleg sa obtina cetatenie dubla in tarile unde taxele sunt mai mici decat in tara de origine.

Iata 8 tari unde se poate aplica pentru cetatenie sau rezidenta dubla:

Thailanda, rezidenta de la 3.000 de dolari

Guvernul tailandez ofera rezidenta de elita pentru strainii bogati care le permite sa locuiasca in tara pentru aproximativ 3.000 de dolari pe an. Exista 7 pachete diferite, cel mai scump costand 60.000 de dolari pentru 20 de ani de rezidentiat. Cele mai populare optiuni sunt in cadrul Elite Easy Acces (viza pentru 5 ani, plata unica pentru 15.253 dolari) sau rezidenta pentru 20 de ani, plata unica la pretul de 65.283 dolari.

Dominica, cetatenie de la 100.000 de dolari

Dominica este o destinatie atragatoare pentru locuitorii din mai bine de 110 de tari pentru ca nu necesita viza de acces. Pentru cei care vor sa obtina cetatenie in Dominica, aceasta se poate obtine prin doua modalitati: printr-o donatie de 100.000 dolari/persoana sau 200.000 dolari pentru o familie cu pana la 4 membrie catre Fondul National de Transformare sau printr-o investitie in real estate de 200.000 de dolari.

Republica Moldova, cetatenie de la 146.300 euro

Pentru a obtine cetatenie in Republica Moldova trebuie sa contribui cu cel putin 100.000 de euro per aplicatie la Fondul Public de Investitii. La aceasta suma se adauga taxele pentru agentii care ofera astfel de servicii, de 35.000 de euro, taxele guvernamentale de 5.000 de euro, taxele pentru verificarea antecendetelor de 6.000 de euro si taxe pentru pasaportul biometric de 300 euro.

Grecia, rezidenta de la 250.000 euro

In cazul Greciei, pentru a obtine rezidenta, ai nevoie de o investitie minima de 250.000 de euro in proprietati grecesti.

S.U.A, rezidenta de la 500.000 de dolari

Pentru a obtine rezidenta in S.U.A ai nevoie in prima faza de cartea verde. La doi ani dupa obtinerea rezidentei conditionate, investitorii si familiile lor devin eligibili pentru rezidenta permanenta. Acestia au la dispozitie mai multe optiuni: investitii de 500.000 de dolari intr-o zona rurala sau cu o rata a somajulului mare, care ar crea 10 locuri de munca full-time sau investiile directe de 1 milion de dolari intr-o intreprindere americana. Fondurile trebuie sa ramana investite pana cand se ofera statutul de rezident permanent, ceea ce de obicei dureaza 4 ani.

Canada, cetatenie de la 800.000 dolari

Guvernul canadian a creat un program menit a atrage oamenii de afacere bogati in tara, in schimbul carora pot obtine rezidenta permanenta, daca indeplinesc urmatoarele criterii: demonstreaza ca au experienta de business, au o avere de peste 1,6 milioane de dolari si daca investitorul si familia sa trec evaluarile medicale si de securitate. Pentru a obtine rezidenta, este necesara o investitie de cel putin 800.000 de dolari pentru o perioada de cinci ani.

Cipru, cetatenie de la 1,5 milioane euro

Pana de curand, Cipru avea cel mai scump program de acordare a cetateniei din lume. In prezent, este a treia tara unde cetatenia dubla costa cel mai mult. Optiunile includ: investitii in real estate de cel putin 2 milioane euro sau investitii de cel putin 2 milioane euro in afaceri sau companii care opereaza in Cipru.

De asemenea, in Cipru poti obtine rezidenta daca cumperi o proprietate noua de cel putin 300.000 de euro, ai un depozit de cel putin 30.000 de euro blocat pentru trei ani si ai un venit anual de cel putin 30.000 de euro obtinut in strainatate.

Marea Britanie, viza de la 2 milioane lire sterline

Marea Britanie are mai multe programe pentru a obtinerea cetateniei duble sau a rezidentei. Cel mai popular astfel de program implica o investitie de 2 milioane de lire sterline in economia britanica. Aplicantii trebuie sa aiba cel putin 18 ani si sa fie din afara Spatiului Economic European si Elvetia. Viza iti permite sa stai pentru 3 ani in Marea Britanie si poate fi extinsa apoi pentru inca 2 ani. Aplicantii pot opta pentru cetatenie britanica dupa ce au petrecut 6 ani in tara.

Cum orice inceput cere o doza de curaj destul de mare, iata cateva motive pentru care calatoriile iti pot schimba viata. Recomandarile includ tot atatea lectii pe care le poti invata, de cele mai multe ori cu zambetul pe buze, din culturi vecine si mai indepartate.

Independenta capata alte valente

Indiferent daca alegi sa pleci singur sau insotit, calatoriile iti ofera independenta, uneori in moduri greu de imaginat, scrie momondo.ro. De exemplu, trebuie sa te descurci sa ajungi din punctul A in punctul B, sa decizi ce vrei sa vezi si sa faci in fiecare zi, sa-ti administrezi bugetul. Fiecare dintre aceste lucruri marunte reprezinta un prim pas in consolidarea independentei tale.

Daca ajungi in Marea Britanie si un nativ iti spune ca trenul de seara pleaca la „half seven” („jumatate de sapte”), se refera de fapt la ora 19:30. Aceasta formulare este o particularitate care, de exemplu, pe scandinavi, nemti si olandezi ii face sa strambe din nas pentru ca pentru ei ar insemna ora 18:30. Daca ti se intampla si tie, cel putin stii ca vei ajunge cu o ora mai devreme la destinatie.

Te intalnesti cu noutatea la fiecare pas

Atunci cand iesi din confortul de acasa si lasi in urma elemente familiare, precum limba, vremea, mancarea, oamenii, incepi sa privesti lumea si pe tine insuti dintr-o lumina noua. Lucruri care ti se pareau inainte inconfortabile sau infricosatoare – sa iei masa singur intr-un restaurant sau sa plonjezi de pe cine stie ce stanca in apele albastre ale unei mari indepartate – nu-ti mai dau fiori pe sira spinarii si observi ca esti in stare sa te lansezi in provocari tot mai mari.

Daca planuiesti o calatorie in India, ai in vedere cum e sa fii ambidextru. Ambele maini au un scop precis in India, iar mana dreapta este pentru a fi folosita atunci cand mananci. Daca mananci cu mana stanga, asteapta-te la niste priviri ciudate din partea localnicilor pentru ca aceasta este mai degraba pastrata pentru “baie”, adica pentru a te spala. Aceasta practica este intalnita, totodata, in Sri Lanka si in anumite parti din Orientul Mijlociu.

Inveti sa pui mai mare pret pe experiente

Dupa ce ti-ai oferit oportunitatea de a privi Colosseumul din Roma sau dupa ce ai terminat drumetia pana in varful Machu Picchu, incepi sa iti dai seama ca in viata conteaza infinit mai mult lucrurile pe care le faci decat cele pe care le ai. Incet-incet, experientele si amintirile pe care le creezi, si mai putin suvenirurile pe care le cumperi, vei observa ca sunt cele pentru care merita sa te trezesti in fiecare dimineata.

O traditie din Thailanda, pe care probabil ti-ai dori sa o incerci in urmatoarea ta calatorie, presupune sa te imbraci in diferite culori in fiecare zi a saptamanii. Pe baza unei diagrame astrologice, culorile corespund anumitor zile, iar ordinea este data in functie de culoarea asociata cu zeul care este onorat in acea zi. Vei purta rosu duminica, ziua zeului Surya, si vei purta albastru deschis in ziua de vineri, ziua zeului Shukra. Atentie, insa! Fiecare zi are, de asemenea, o culoare ghinionista, asa ca studiaza graficul inainte de a impacheta bagajele.

Devii mai flexibil si te adaptezi mai usor la nou

Cateodata, momentele pot lua intorsaturi neasteptate atunci cand calatoresti: zboruri anulate, ploaia care incepe de te miri de unde si, posibil, sa adormi in timpul unei calatorii cu trenul / autobuzul si sa ratezi statia. Partea buna este ca inveti sa te descurci in orice situatie, sa cauti noi solutii si, cel mai probabil, dupa aceea, sa povestesti despre intamplarile tale cu gura pana la urechi.

Brazilienii, de exemplu, dau punctualitatii un cu totul alt sens decat te-ai obisnuit. Daca esti invitat la masa intr-o casa braziliana, ia in calcul sa ajungi o ora mai tarziu, nicidecum la fix sau mai devreme. Pentru brazilieni este ceva obisnuit sa se intalneasca cel putin o ora mai tarziu decat au stabilit, pentru a-i lasa timp suficient gazdei pentru pregatiri. Asadar, stai un pic mai mult la plaja, ramai sa vezi apusul de soare si apoi mergi la petrecere; in mod evident mai tarziu, dar de fapt la timp.

Iti cultivi dorinta de a cunoaste cat mai multe

Dupa ce ai prins gustul calatoriilor, cu greu o sa te mai poata opri ceva sau cineva din drumul spre o noua destinatie. Odata ce ti-ai saturat privirea cu cele mai frumoase obiective turistice ale lumii, ai simtit aromele tipice, ai ascultat sunetele unice, ai legat conversatii sincere cu oameni de-ai locului, implicit, iti vei dori sa continui.

Te gandesti sa mergi cu bicicleta prin Copenhaga? Asigura-te mai intai ca nu incerci sa treci la rosu si sa virezi imediat la dreapta. Nu numai ca danezii vor deveni artagosi, dar risti sa fii amendat. In 2016, amenzile au fost dublate, ajungand la 1000 DKK (134 de euro), bani pe care mai bine i-ai cheltui pe o bere locala rece stand pe plaja.

Ajungi sa intelegi si sa apreciezi mai profund celelalte culturi

Atunci cand esti inconjurat de oameni din alte tari, care impartasesc viziuni si traditii diferite de ale tale, iti dai seama ca lumea e un loc mult mai mare decat coltisorul in care tu te aflai, pe care il considerai universul tau. Trecandu-i granitele, ajungi sa apreciezi lucrurile dintr-o perspectiva noua, sa intelegi stiluri de viata diferite si, mai mult, sa remarci similaritati revelatoare intre tine si oamenii pe care ajungi sa-i intalnesti.

Daca ii pui pe suedezi sa-si descrie tara intr-un singur cuvant, termenul „lagom” ar putea fi preferatul lor. Un termen tipic suedez, pentru ca nu poate fi tradus intr-un singur cuvant, se refera la „atat cat trebuie” sau „suficient pentru toata lumea”. Mai exact, este vorba de a fi si a avea nici prea mult, nici prea putin, pastrand si facand, in general, totul cu moderatie si corectitudine, ce reflecta egalitatea si echilibrul pe care le au suedezii ca valori. Prin urmare, atunci cand calatoresti in Suedia, practica „lagom” pentru a te potrivi mai usor cu locul.

Lumea incepe sa iti deschida tot mai multe cai

Vei baga de seama ca, dupa ce ti-ai deschis mintea si inima in fata evenimentelor, locurilor si oamenilor noi, lumea inceteaza sa se mai arate ostila si incepe sa fie cu adevarat un loc mai bun, mai deschis la randul sau sa te primeasca si sa te trateze ca un oaspete de seama. Treptat, frica in fata expunerii la nou dispare si iti permite sa devii mai conectat la spatiul in care te afli si la momentele pe care acesta are sa ti le ofere zi de zi.

Daca ai fost invitat in casa cuiva din Japonia, in semn de onoare si respect fata de casa gazdei, va trebui sa iti lasi pantofii la intrare. Dar pastreaza-ti sosetele, este considerat lipsa de respect daca mergi descult prin casa lor. Nu iti face griji daca ai gauri in sosete, casele japoneze au adesea seturi de „uwabaki” (papuci de interior) pentru oaspetii lor. Si cand se serveste mancarea, alatura-te fara timiditate corului de sorbit taiteii; sa mananci cu sunetele aferente este absolut incurajat in Japonia.

Sondajul are până acum 12 zile de când a fost creat, iar în urma voturilor, Biblioteca Universităţii Tehnice din Iaşi a fost desemnată cea mai frumoasă bibliotecă din lume.

În momentul de faţă Biblioteca Universităţii “Gheorghe Asachi” din Iaşi (UTI) este pe locul 1 în preferinţele utilizatorilor, chiar dacă printre nominalizate se numără capodopere de pretutindeni precum: Biblioteca Colegiului Trinity din Dublin, Biblioteca Regală Portugheză de la Rio de Janeiro, Biblioteca Mănăstirii Admont, Biblioteca Naţională din Praga, Biblioteca Naţională a Franţei sau Biblioteca Congresului Statelor Unite de la Washington.

Această minunată bibliotecă a fost înfiinţată încă din anul 1948 în cadrul actualei Universităţi “Al. Ioan Cuza”. Biblioteca deţine un număr de 962.528 documente: 522.187 cărţi, 129.332 reviste, 5.042 CD-uri, DVD-uri şi 305.967 documente tehnice.

Biblioteca Universităţii Tehnice se află în interiorul Palatului Universităţii din Iaşi, clădire ridicată în 1860 la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Construcţia, situată în cartierul Copou din Iaşi, în care astăzi funcţionează universităţile „Al. I. Cuza“ şi „Gheorghe Asachi“, a ajuns la forma actuală, prin extindere, la mijlocul anilor 1930.

Pentru cei care doresc vă aducem la cunoștință că atât biblioteca cât și Aula pot fi vizitate oricând accesul turiștilor fiind gratuit.

Acest lucru a fost afirmat de către Profesorul universitar Neculai Seghedin,prorectorul instituției de învățământ superior, care a acordat un interviu postului local de radio.

Ne bucurăm foarte mult pentru faptul că acest spaţiu cultural îndeplineşte o confirmare la acest nivel cultural al valorii şi al spiritualităţii care caracterizează în general Palatul Universitar de la Copou, a declarat Neculai Seghedin pentru Radio Iași.

Portul era completat cu un brâu sau chimir, iar în picioare purtau opinci. Femeile se îmbrăcau cu o cămaşă de pânză (ie), poale şi piese care acopereau picioarele, care ulterior au primit diferite denumiri: catrinţă, valnic, fotă sau opreg.

Pe cap, femeile purtau diferite ţesături și podoabe: marame, năframe, cepse sau cununi, iar bărbații – căciuli. De-a lungul timpului, costumul băraților și al femeilor s-a diferențiat tot mai mult, iar tunica pe care o purtau la începuturi ambele sexe a început să capete caractere distincte. Veșmântul femeiesc s-a transformat astfel in ia românească tradițională din zilele noastre.

Ce este ia românească?

În zilele noastre, portul popular autentic, care amintește de portul dacilor, poate fi întâlnit în multe zone din România, cu preponderență în zonele montane, unde influenţele culturale s-au păstrat mai bine.

În Ii și cămăși românești, Aurelia Doagă scrie că „Portul românesc prezintă două caracteristici esențiale: unitatea și continuitatea sa. Prin continuitate înțelegem drumul parcurs de portul popular născut pe străvechea vatră a civilizației dace, până în zilele noastre. Prin unitate trebuie să înțelegem acele trăsături, acele aspecte esențiale care se văd în portul românesc din întreaga țară.”

Dacă în cazul bărbaților vorbim de cămăși populare, în cazul femeilor folosim termenul de ie populară. Acestea aveau semnificații multiple: acopereau goliciunea trupească, transmiteau un mesaj pentru comunitatea din care făcea parte persoana (unele ii se poartă la nunți, botezuri, altele arată statutul social, meseria, vârsta) și au semnificații magico-religioase (prin motivele, cromatica și lucrătura folosite).

Ia era realizată la început din in, cânepă, lână, iar mai târziu și din bumbac tors la fuior. Era împodobită preponderent cu broderii la mâneci, piept și gât.

Ie autentică lucrată manual – disponibilă aici

Caracteristicile iei sunt date de cusături (umărul, care unește părțile din față și spate de mânecă), încrețul, altița (bandă lată, elementul definitoriu și unic al modelului, irepetabil), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și bibilurile sau cheițele (cusături prin care se îmbină bucățile textile). O altă caracteristică a costumului femeilor este folosirea culorii, fondul țesăturilor din in, cânepă sau lână fiind alb.

Istorie și începuturi: Când a apărut ia românească

Unii istorici presupun că ia a fost purtată pentru prima dată în perioada culturii Cucuteni (aprox. 5500 î.e.n.- 2750 î.e.n.), una dintre cel mai vechi civilizații din Europa. Cultura Cucuteni era răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia.

Cămașa era confecționată din pânză de in sau de cânepă, din borangic sau mătase. Simbolul cel mai des întâlnit era crucea, simbol solar stilizat poziționat central. Încă din epocile precreștine, vestimentația avea și un rol de protecție, de aceea vom întâlni multe simboluri cu semnificații magice sau benefice.

Primele ii pot fi văzute pe Columna lui Traian și pe monumentul de la Adamclisi, iar cea mai veche și autentică reprezentare a costumului popular se poate vedea în Cronica pictată de la Viena, din 1330, cele 147 de ilustrații ale documentului fiind o sursă pentru istoria culturală din secolul al XIV-lea.

Iile se confecționau de femeile din sat în timpul șezătorilor, unde femeile cântau și confecționau haine. Cămășile erau diferite de la o regiune la alta nu numai prin textura materialelor, ci și prin modelele și broderiile aplicate.

Cele trei elemente prin care se deosebește ia sunt: tipul de deschidere a gulerului, modul de tăiere și structură a tiparului și metoda de inserție a mânecilor. Putem deosebi cămașa dreaptă sau încretiță la gât, care se strânge cu nasturi sau șnururi, iar cămășile și iile cu croială simplă (din patru foi drepte, fără răscroială) sunt pentru întrebuințarea zilnică.

Ia: Brand de țară

Sărbătoarea Iei la Constanța, organizată de Comunitatea La Blouse Roumaine

Deși există câteva voci importante care susțin promovarea iei peste hotare, ia este un brand de țară neoficial. Aceasta nu a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, însă de Sânziene se sărbătorește ziua iei neoficial.

Una dintre cele mai vizibile comunități care pledează pentru abordări interdisciplinare și studii ale iei din cât mai multe perspective, mai ales în mediul online este La Blouse Roumaine. Comunitatea La Blouse Roumaine speră ca în curând să existe un institut dedicat iei, care să funcționeze atât ca o autoritate care ar putea acorda certificate de autenticitate iilor, cât și ca spațiu de cercetare a iei.

Institutul de etnografie și folclor a realizat un album în care specialiștii au adunat mii de cămăși populare din peste 800 de sate. Acest album face parte dintr-un demers mai amplu, un dosar pe care autoritățile îl pregătesc pentru UNESCO, în speranța că ia va fi inclusă în curând în patrimoniul mondial.

Cum arată ia românească veche, autentică și cu ce s-a schimbat?

Există specialiști care susțin că portul popular vechi, autentic, s-a pierdut acum o sută de ani, datorită contactului cu lumea modernă. Pentru a recunoaște o ie autentică trebuie să fii atent la un detaliu important: ia originală nu este terminată, deoarece femeile de la sat considerau că perfecțiunea nu este a omului, ci îi aparține lui Dumnezeu.

După Marea Unire din 1918, ia a fost promovată ca un simbol unitar al românilor, portul popular fiind asemănător în toate zonele țării. În zilele noastre însă, supraviețuiește un melanj de elemente de port tradițional și inserții moderne, iar diferențele de la o regiune la alta sunt destul de mari.

Ia românească autentică este creată din pânză potrivit de rară, așa-numita pânză de casă sau pânză nălbită (țesută la războiul cu două ițe) și cusută cu arnici sau mulineuri, fluturi și mărgele, fir metalic alb sau galben și beteală.

Ie din borangic lucrată manual – disponibilă aici

Femeia care creează ia trebuie să cunoască punctele de cusătură și arta ornamentării. În Ardeal, Moldova, Muscel și Vlașca se folosește pânza cu firul mai gros, deoarece costumul popular are motive mai bogate, mai robuste, cu punctul buclat, iar la costumele din Oltenia, Muntenia și Dobrogea se folosește o pânză mai rară, cu firul bine răsucit.

Lâna, borangicul (vopsit vegetal), arniciurile și mulineurile, mătasea vegetală trebuie să fie de bună calitate, pentru a nu se decolora. Până la apariția coloranților industriali, țăranii foloseau vopsitul vegetal. Frunze de arin, de nuc, măr pădureț, flori de nalbă, în combinație cu zeamă de varză, borș, oțet, sare etc. creau culori calde, necontrastante.

Din ce este făcută ia românească

Pentru confecționarea iilor, săteanca trebuia să posede cunoștințe tehnice însemnate: cum se face croiala cămășii, punctele folosite în ornamentare și cum se lucrează acestea, materialele necesare confecționării sale (pânză de in, bumbac, borangic).

Croiala iilor este diferită de la o zonă la alta. Vom întâlni astfel cămașa cu altiță (Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, în zona Bran și Covasna), cămașa cu tăblie (în regiunile Hunedoarei, Pădurenilor și Aradului), ia cu umăr (Transilvania, Sibiu, Făgăraș), ia cu ciocănele sau ia de Săliște, cămașa cu lăncez (Valea Bistriței, Neamț, Bucovina, sudul și estul Transilvaniei), cămașa cu chipet sau ciupag, cămașa încărcată, cămașa cu platcă (Maramureș și Bihor).

În Ardeal, Moldova, Muscel și Vlașca se folosește pânza cu firul mai gros, deoarece costumul popular are motive mai bogate, mai robuste, cu punctul buclat, iar la costumele din Oltenia, Muntenia și Dobrogea se folosește o pânză mai rară, cu firul bine răsucit.

Ie albă cu model tradițional albastru – disponibilă online

Punctele de cusătură sunt: punctul înaintea acului, tighelul, tighelul în scăriță, lănțișorul, drugul, punctul la un fir, festonul, crucea (musca), punctul bătrânesc (gras), brăduți, obinzeli, gurița păpușii în obinzeli, pitișoare, păianjenul, șabac „în foarfeci”, șabac „gurița păpușii”, șabac, bătaia, dintele, mofturi, brânelul, punct de Banat, tăietura, cârligelul, încrețul, crețul, crețul de Gorj, crețul „creasta puiului”, crețul de Maramureș, crețul „în stâlpi”, crețul „în codrii”, pânza încutată, ciupagul, cheița „purecel”, cheița „în piciorușe”, cheița „frunze”.

Simbolistica și semnificația spirituală a iei

Ia sau „cămașa cu altiță” face parte din portul popular românesc al femeii și leagă istoria de odinioară de istoria actuală a noastră, a tuturor. Ea reușește prin motivele și simbolurile brodate să exprime apartenența la o comunitate, la o regiune, să exprime stări sufletești și evenimente importante sau uzuale din viața omului (nunți, botezuri, sărbători religioase, statusul marital, zona de apartenență), precum și modificări care apar odată cu influențele venite dinspre lumea orașului.

Tipuri de ii

De-a lungul timpului, oamenii au îmbrăcat ia atât în zilele de sărbătoare, cât și uzual, la muncile câmpului. O mare importanță o are cromatica, astfel fetițele și fetele tinere poartă pe fondul alb broderii cusute cu galben auriu și portocaliu, femeile care au copii albastru, femeile recent căsătorite roșu, iar albastru închis și negru sunt culorile pe care le poartă femeile văduve sau în vârstă. Recent, broderiile negre sunt folosite și de tinere în momente de sărbătoare, iar firului negru i se adaugă combinații de galben-auriu, brun-roșcat, violet, verde, albastru.

În portul tradițional al femeilor se disting trei tipuri de cămăşi, în funcţie de croială: cămaşa „de-a întregul”, considerată cea mai veche, cămaşa încreţită la gât (ia) şi cămaşa cu platcă.

Ia neagră

În Gorj, cusăturile iei se realizau cu fire negre. Ia de Argeș este bogată, culoarea de bază fiind roșu, negru sau roșu vișiniu și se ornamentează cu motive geometrice și florale, care păstrează proporția între câmpurile florale și restul pânzei.

În Munții Apuseni, cromatica cămășii e monocromă. Roșul aprins (de obicei pentru tinere) este îmbinat cu galben și negru (pentru bătrâne).

În zona Dobrogea, cromatica este simplă, având la bază culorile roșu și negru. Motivele se completează cu „lănțișorul” cusut cu fir auriu sau argintiu și fluturi așezați în formă de solzi.

Ie albă cu dantelă neagră – comandă aici

Ia colorată, brodată

Încrețul de Suceava se remarcă prin cromatica sa: pe lângă fondul alb sau galben apar culorile verde, roșu, bleu și de asemenea mărgele viu colorate.

În zonele Argeș și Vâlcea se foloseau compozițiile monocrome, roșu închis și vișiniu. În Vrancea, motivele geometrice foloseau culori tari: roșu, negru, albastru, verde și ocru.

În Maramureș, pentru înfrumusețare, se folosesc motive lucrate în punctul identic cu „nemțoanele” de Banat, colorate în galben portocaliu.

În Vlașca și Ilfov întâlnim culorile calde și nuanțe de roșu, auriu, ocru. Cromatica iei de Vlașca este veselă, luminoasă. Culorilor roșu, roșu cu negru, roșu închis li se adaugă verde kaki, verde măsliniu, galben, culoarea ceaiului, culoare care se obține din foi de ceapă sau floare de tei.

Un tip special de ie se găsește în Olt, ia încărcată, fără altiță, în care motivul apare în formă de tablă care cuprinde toată suprafața mânecii până aproape de guler. Ornamentația este în formă de rețea, înfurcită sau în rânduri verticale înguste, printre care se presară fluturi. Se decorează cu multe mărgele și fluturi mari, albi. Mărgelele au culori pastelate și se distribuie prin alternanța în piez (săbiat).

În Dolj, ia este largă și lungă. Cromatica este simplă, elegantă. Culorile roșu și roșu vișiniu sunt luminate de auriul betelei sau firului metalic. Urmașa iilor vechi, ia de Gorj se croiește din patru lățimi necesare mânecilor și piepților. Pe lângă culorile de fond roșu, roșu închis, cafeniu, se folosește negrul, în armonie cu culori calde: galben, mov, roz, ultramarin, măsliniu.

Ce reprezintă motivele populare de pe ie?

„Costumul popular este un preţios document artistic, social şi istoric.” (Leocadia Ștefănucă, Culegere de cusături populare)

Costumul popular se prezintă aparent diferit de la o zonă la alta, însă şi-a păstrat o structură unitară în ceea ce priveşte materia primă din care se realizează, croiala, coloritul şi ornamentaţia. Cel mai des vom întâlni pe ii motive străvechi, geometrice și florale.

Motivul românesc, prezent pe orice obiect, variază în funcție de utilizarea dată pieselor brodate: podoabă, îmbrăcăminte, uz casnic. La obiectele de uz casnic și la obiectele de îmbrăcăminte pentru sărbători ca: ie, cămașă bărbătească, pieptar, cojoc etc., se folosesc motive în componența cărora intră floarea, figurile abstracte (geometrice), animalele, elementele cosmice, toate redate în forme stilizate.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii purtau haine brodate cu simboluri care aveau semnificații importante pentru ei. Totodată, se diferențiau zonele geografice de proveniență, preocupările persoanei, statutul social, marital etc. Brodate pe față, spate sau mâneci, aceste simboluri învăluie protector persoanele care poartă iile, ținând răul și ghinionul departe.

Dintre simbolurile des folosite pe ii întâlnim spirala și spirala dreaptă, crucea, soarele, coarnele de cerb, liniile drepte, liniile duble drepte, liniile cu dreptunghi, liniile ondulate, copacul sau ramurile, fiecare dintre ele având semnificații aparte.

Simboluri pe ia românească: spirala și crucea

Spirala reprezintă eternitatea, trecerea timpului, un semn universal al vieții și perenității sale, al energiei. Acest simbol se folosește încă din perioada culturii Cucuteni. Sursa de viață este redată prin intermediul spiralei, simbol al fecundității. Poate fi și semn dual, masculin-feminin, întuneric-lumină etc. Crucea reprezintă credința omului în Dumnezeu, însăși croiala iei având forma crucii.

Linii și simboluri geometrice pe ia românească

Liniile drepte orizontale sugerează moartea, întreruperea unei etape a vieții omului, pe când liniile drepte verticale, viața. Liniile ondulate ușor ne trimit cu gândul la apă, la curățenia și purificarea pe care le aduce ea, iar copacul sau ramurile simbolizează trăinicia și viața durabilă, renașterea an de an.

În Dobrogea sunt des întâlnite următoarele motive: romburi, dreptunghiuri, pătrate și linii frânte, numite plastic „pui”, „iarba întoarsă”, „șarampoi”, „urma iepurelui”, exprimând matricea universului în care femeia trăiește și muncește .

Simboluri ancestrale

Coarnele de cerb sunt dintre cele mai vechi simboluri. Ele simbolizează vitalitate, regenerare, putere, fiind un simbol purtat cu precădere de tinerele care doreau să rămână însărcinate. Soarele este și el un simbol ancestral, fiind folosit atât în forme stilizate, cât și ca o floare – floarea soarelui. El reprezintă legătura omului cu divinitatea, cu roadele pământului, și este dătător de viață.

Romburile se întâlnesc încă din perioada culturii Cucuteni și sunt reprezentări ancestrale ale zeităților. Alte simboluri străvechi sunt spirala (continuitatea vieții în orice împrejurare) și pomul vieții (liantul dintre cer și pământ).

Motivele și simbolurile se deosebesc de la o zonă etnografică la alta. Vom întâlni două categorii de motive ornamentale mari: după forma și tipul de stilizare și după conținutul tematic.

După formă și tip de stilizare acestea sunt geometrice, negeometrice sau liber desenate, iar după conținut, motivele ornamentale sunt abstracte, realiste și simbolice. Motivele ornamentale abstracte se întâlnesc aproape în toate zonele noastre etnografice – dintre acestea numim punctele, liniile, figurile geometrice.

Ie lucrata manual cu motive florale – comandă aici

Dintre motivele ornamentale realiste, multe redau fenomene cerești și reprezentări de corpuri cerești: fulgere, reprezentate în zig-zag; calea laptelui, steluțele, soarele. Altele redau regnul vegetal: plante, frunze, flori (pot fi reprezentate și cu șase sau opt petale), fructe (cel mai des întâlnim spicul de grâu, ghinda, știuletele, afina, strugurele, mărul, părul); spirale, care amintesc de cârceii de viță de vie sau de dovleac), zoomorfe (coarnele berbecului și fruntea boului; vrabia, porumbelul, cocorii, găinușa, rândunica) și antropomorfe (siluete de femei sau părți ale corpului omenesc: ochiul).

Motivele care au ca izvor de inspirație obiectele de muncă: cârligul, grebla, furca, sapa, jugul) și sociale (aspecte din viața socială: sfăditele, porumbelul păcii) nu s-au bucurat de o răspândire la fel de mare.

Regiuni ale țării și specificul iilor

Dacă te deplasezi dintr-o zonă în alta a României, poți fi surprins de varietatea de motive tradiționale care împodobesc iile. Sunt povești brodate pe ii de fiecare mână de femeie, povești care unesc același univers cultural și care apropie oameni diferiți, din zone geografice aflate la mii de kilometri distanță. Acest liant se creează pe măsură ce te deplasezi din Maramureș în Transilvania sau din Dobrogea în Olt.

Ia maramureșeană

Ia maramureșeană se deosebeșete de celelalte ii prin croiul său. Este singura cămașă din costumul românesc care se croiește pătrată la gât. Aceasta se confecționează din pânză de casă țesută la război, în două ițe. Se croiește din patru lățimi, două pentru mâneci și două pentru piepți. Mânecile se termină prin fodori, denumiți și „bezeri”, iar piepții sunt drepți și tăiați la gât.

Există mai multe tipuri de cămăși pătrate la gât, una dintre ele fiind cămașa de „Săpânța”. De asemenea, crețurile cămășii de Maramureș sunt spectaculoase, ele nu par a fi lucrate manual. Se lucrează însă simplu, fiind realizate pe bază de fire scoase și punctul „înaintea acului”. Pentru mai multă frumusețe, se folosesc motive lucrate în punctul identic cu „nemțoanele” din Banat, colorate în galben portocaliu.

Ia din Ardeal

Ia se caracterizează prin mărimea și bogăția ornamentală care se distribuie de-a lungul mânecii, de la mână până la guler. Cămașa păstrează croiul cămășii vechi: cele patru foi se încrețesc la gât prin gulerul potrivit de lat. Se croiește din pânză de in, cânepă sau bumbac gros. Pentru lărgime i se adaugă clini (adaos textil) și broschițe (petic de pânză, postav etc., pătrat sau rombic, pus la răscroială pentru a lărgi mânecile unei cămăși).

Ornamentele sunt distribuite pe mânecă, guler, piept, iar ornamentul principal îl vom regăsi pe mânecă: lat, bogat, colorat în roșu sau roșu cu negru, uneori motivele fiind evidențiate și cu culori de tonalități calde: mov, verde, galben. Deseori se coase și un ornament în formă de cheie roșie și neagră. Pieptul cămășii se ornamentează simplu: motive mici, care se dispun de-a lungul gurii cămășii.

Ia din Oltenia

Cămașa femeilor din Oltenia se caracterizează prin foile drepte încrețite în jurul gâtului, cusute cu mătase vișinie sau bleumarin, unde drugul tivește gura cămășii, marginea mânecii și a poalei.

Ia se croiește din pânză de in sau bumbac și se ornamentează cu motive geometrice sau florale, se coase cu puncte ca tighelul, crucea, la un fir, lănțișorul.

Croiul este vechi, din patru lățimi de pânză la care se adaugă clinii, broschițele, gulerul. Cusătura are o cromatică distinsă: albastru de smalț sau roșu vișiniu. Motivele sunt discrete, cusute cu punctul tighelului și umplute cu fir auriu sau argintiu. Altița e compusă din fâșii cu motive mărunte, subliniate de galoane cu intercalații de fir metalic.

Sub altiță se găsește încrețul lucrat în forme romboidale, în culorile alb, galben-crem și verde-măsliniu. De cele mai multe ori sub încreț apare ornamentația „în blană”, repetarea unor serii de motive. Motive „în coarnele berbecului”, „cârlige”, „căsuțe” pornesc de jos, de la mână până la încreț. Punctul iei este tighelul, lănțișorul, cruci la un fir.

Ia din Bucovina

În Bucovina putem vorbi de tipul de ie cu altiță, încreț și râuri. Ea păstrează unitatea iei din întreaga țară, dar prezintă anumite particularități: nu apare gulerul, acesta fiind înlocuit cu „brezărău”. Acesta se realizează prin încrețirea cămășii cu un șnur sau ață răsucită din in, arnici sau cânepă, după ce a fost întărită marginea cămășii printr-o cusătură numită drug.

Cămașa se confecționează din patru lățimi de pânză pentru mâneci, piepți, clini (foroclină) și broschițe (pavă). Cămașa are mâneca largă, se termină pe același drug, lucrat la fel de des ca și la brezărău. Ia în Bucovina se confecționează din pânză de cânepă, in sau bumbac gros. Se lucrează cu altiță lată, cusută în fâșii, despărțite între ele prin brâie orizontale și decorate cu fir metalic în punct de lănțișor sau cu mărgele albe sau galbene de piatră.

Sunt folosite motive geometrice (romburi, pătrate, triunghiuri) și motive care se regăsesc pe porți sau case, dând impresia unor cusături ornamentate din belșug, cu origini străvechi în tradiția românească. Încrețul este la fel de bogat, lucrat în alb sau galben-portocaliu pentru fond și cu punctul la un fir, cruci ori tighele.

Cromatica iei bucovinene este bogată. Pe lângă culoarea de fond negru, cafeniu închis, se regăsesc culorile verde, galben-portocaliu, albastru etc. Pe piept aceste modele sunt lucrate la dimensiuni mai mici, respectând stilul și culorile specifice zonei. Punctul care se folosește în ornamentarea iei este crucea, la un fir, tighelul, lănțișorul, drugul.

Ia în Moldova

Costumul popular din zona Moldovei păstrează în structura sa elemente străvechi, tradiționale. În zona Vrancea, costumul femeilor se distinge prin sobrietate. Ia capătă frumusețe prin bogăția firului metalic alb sau galben, a betelei și a fluturilor presărați ici-colo.

Croită din patru lățimi de pânză țesută în două ițe, cămașa folosește croiul fără irosirea vreunei bucăți de pânză. Sub braț se introduc clinul și bucata pătrată de pânză, pavă. La gât, cămașa se strânge printr-un creț simplu și gulerul cusut în motive specifice. Jos, la mânecă, se termină prin manșeta răsfrântă, numită „brără”, cu aspect de volan.

Ie tradițională albă cu dantelă – disponibilă aici

Se folosesc motive geometrice și florale stilizate. Distribuite în rânduri și altiță, sub care se află încrețul, motivele păstrează echilibrul între câmpul floral și albul pânzei. Se ornamentează jos, la mână, cu trei rânduri pe mânecă, dar și cu un singur rând (la ia fără altiță) de o parte și de alta, iar în locul celorlalte rânduri apar cheițe lucrate în fir auriu și subliniate de mici șabace. Încrețul se lucrează în culorile alb sau galben, cu punctul „crucea” sau „înaintea acului”.

Deasupra încrețului stă altița mărginită de fâșii lucrate în lănțișor cu fir alb sau galben. Altița, destul de lată, numără până la patru-cinci rânduri de motive, așezate orizontal și despărțite între ele prin aceleași fâșii înguste de fir metalic. Pe piept sunt distribuite două-patru rânduri de motive, care se pun lângă gura cămășii. Spatele se ornează simplu de o parte și de alta a umerilor.

Ia din Transilvania

Portul popular din Transilvania respectă unitatea portului din întreaga țară. Ia se croiește din trei-patru metri de pânză de in sau bumbac mai gros, gulerul încrețește cele patru foi, iar la mâneci, jos, se termină cu obișnuitul fodor de Transilvania.

Ornamental, putem vorbi de tipul cămășilor „pui peste cot”. Ia se ornamentează pe guler, care se coase cu „punctul pe dos” sau „pășituri” (cruci), pe mâneci și fodor. Mâneca se termină cu o danteluță numită „cipcuță”. Motivul mânecilor se distribuie orizontal, peste cot, iar fodorii se ornamentează cu același motiv de peste cot.

Ie tradițională cu guler decorat, disponibilă online

Încrețul fodorului se decorează cu punctul de ciupag, peste muchiile încrețului. Sub guler, cămașa prezintă un mic ciupag lat de unu-doi centimetri. Dintre motivele folosite vom întâlni mai des motivele florale, sub formă stilizată. Ele se îmbină cu figuri triunghiulare, romboidale, cu tighele oblice, motive de gurița păpușii. Cromatica este deseori monocromă: roșu pentru tinere și negru pentru bătrâne. Caracteristica acestei ii o reprezintă mărgelele: roșii, galbene, albastre, roz, verzi.

Ia în artă și cultură

Ia tradițională a inspirat multe figuri artistice și a apărut, de-a lungul timpului, în tablouri ale pictiorilor de seamă, dar și în colecțiilor marilor designeri de modă sau chiar în scrierile unor autori.

Ia românească în pictură

Deseori, frumusețea iei românești a depășit granițele țării: aceasta apare reprezentată în tablourile pictorului Henri Matisse, cel mai cunoscut tablou fiind La blouse roumaine, realizat în 1934. De asemenea, pictorul Constantin Daniel Rosenthal a pictat-o pe Maria Rosetti în România revoluționară purtand ie și năframă.

La Blouse Roumaine, pictată de Henri Matisse – 92 x 73 cm.
Musée National d’Art Moderne Georges Pompidou, Paris 1934

Alți pictori care au fost inspirați de ie și au reprezentat-o în picturile lor sunt Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiață, Carol Popp de Szathmári, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu şi îndeosebi N. Grigorescu.

Ia românească în modă: designeri naționali și internaționali

De-a lungul timpului, ia a atras atenția a numeroși artiști: celebrul designer internațional Yves Saint Laurent a dedicat o întreagă colecție inspirată de ia românească, în anii `80, colecție care ulterior i-a inspirat și pe alți designeri celebri: Jean Paul Gaultier, Kenzo, Tom Ford, Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet.

Ia românească reinterpretată de Jean-Paul Gaultier. Sursa foto

Dintre designerii români îi amintim pe Adrian Oianu, Corina Vlădescu și Ingrid Vlasov. Tendința designerilor străini a fost de a păstra caracteristicile iei românești tradiționale aproape în întregime, despre colecția lui Yves Saint Laurent spunându-se că piesele sale sunt „identice” cu iile românești.

Cine purta ia populară?

Pe vremuri, ia făcea parte din costumul de nuntă, dintre acestea iile cu spic, întâlnite în Moldova, remarcându-se prin frumusețe. Broderia se realiza cu puține nuanțe cromatice, iar alteori iile se brodau cu o singură culoare, în special cu negru. Femeile căsătorite sau în vârstă purtau ii sobre, iar croiala și materialul din care erau confecționate erau mai simple, pe când fetele tinere purtau ii într-o cromatică veselă, luminoasă.

În funcție de momentul purtării, ele aveau diferite semnificații pentru comunitatea din care făcea parte persoana: ornamentele negre anunțau moartea cuiva drag, iar broderiile cu culori aprinse simbolizau fecioria sau erau specifice anumitor ceremonii: nunți, jocuri, botezuri, sărbători religioase specifice anului calendaristic.

Cămășile bărbaților, care fac parte din portul popular românesc, diferă și ele. De obicei sunt lungi, croite cu sau fără platcă, iar în unele zone cămașa se compune din două piese (ciupag și fustă). Motivele ornamentale folosite sunt cele geometrice și mai rar florale.

Personalități influente care au purtat ia românească

Numeroase personalități ale României au integrat în garderoba lor ia: regina Maria, principesele Ileana și Elena, cântăreața Maria Tănase. Regina Maria, care a fost și artistă, soldat, diplomat, a fost atrasă de arta populară românească, de multe ori adaptându-și garderoba în funcție de aceasta. Regina Maria s-a lăsat fotografiată deseori în ia populară, boemia acelor vremuri fiind influențată de exemplul vestimentar al reginei.

Regina Maria purtând ia populară. Sursa foto: historia.ro

Una dintre operele de artă care înfățișează o țărancă româncă în port popular este celebra România revoluționară, tablou pictat de Constantin Daniel Rosenthal și simbol al revoluţiei de la 1848. Muza sa este soţia revoluţionarului C.A. Rosetti, rămasă în istorie drept Maria Rosetti, prima ziaristă din România.

Cum recunoști o ie tradițională de una inautentică?

„Pentru istoria costumului popular românesc în general, costumul transilvan prezintă o deosebită importanță, pentru că aici, pe teritoriul Transilvaniei și Banatului, au trăit și și-au avut centrul politic dacii, care sunt reprezentați în portul lor pe columna lui Traian. În croiala atât de simplă a pieselor de costum din țara Hațegului și din ținutul Pădurenilor, ca și în felul acoperirii capului sau încălțării picioarelor, vor fi rămas urme din portul celor care aici, la Grădiștea Muncelului, și-au avut capitala sau din cel al cuceritorilor romani care și-au stabilit centrul la Sarmisegetuza.” (Paul Petrescu, Costumul popular românesc din Transilvania și Banat)

Uneori vom întâlni „ii” pe drumurile de munte, în boutique-uri, mall-uri, supermarketuri, unele aduse din China etc. Sunt prezentate în forme frumoase, cu un conținut golit de orice este tradițional românesc, fără nici o origine, motivele prezente pe acestea neavând nici o legătură cu simbolistica populară.

Termenii de „ie stilizată” sau „reinterpretată” nu sunt folosiți în cele mai corecte contexte, de multe ori ei atenționând asupra faptului că persoanele care au creat iile nu au cunoștințele necesare confecționării unei ii autentice.

Putem face diferența între iile autentice și cele oarecare prin elementele tradiționale, materialele folosite, croială și coloristică. O ie inautentică poate fi confecționată la mașina de cusut, realizată din materiale sintetice, sau chiar poate fi brodată cu motive ale altor culturi (de exemplu, cu dragoni).

Ia românească autentică este mereu brodată manual, confecționată din materialele de bază: pânză de cânepă, borangic, in, arnici, lâniță și decorată cu motive tradiționale românești. De asemenea, o ie autentică va fi tivită și încrețită manual, iar pe dosul iei ar trebui să vedem nodurile firelor de la broderii.

O ie poate fi o lecție de istorie, dar pentru a o învăța avem nevoie de exercițiu și de timp. Fiecare dintre noi poate ajunge să facă diferența între ce este autentic și ce este fals, între ce este tradițional și ce este importat.

Cât costă o ie românească?

Ie albă cu dantelă roșie – disponibilă aici

Dacă vom vedea vreodată o ie veche de peste un secol, ne-am putea socoti norocoși. Achiziționarea unei piese rare vine întotdeauna cu bucuria că o parte din tradițiile străvechi au și merită o viață atemporală. Prețurile sunt variate, între 1.000 – 3.000 de lei, sau chiar mai ridicate.

Iile confecționate în zilele noastre au prețuri variabile, dar mult mai scăzute, pornind chiar și de la 100 de lei.

Cum a inspirat ia o lume întreagă

Odată cu activitățile comunității online La Blouse Roumaine, de popularizare a iei, tot mai multă lume de pe întreg globul a devenit atrasă de aceasta.

Actrița Rita Wilson, cunoscută din filmele M.A.S.H. sau Sleepless in Seattle, a purtat o ie într-un show american celebru. Cântăreața Adele a pozat pentru revista Vogue într-o ie, iar designeri ca Jean Paul Gaultier, Tom Ford, Altuzarra sau Nicole Miller au creat colecții inspirate de ia românescă. În anii `80, celebrul designer Yves Saint-Laurent a fost inspirat de ia tradițională românească, iar prezența acesteia pe marile podiumuri ale lumii i-a sporit faima.

Și vedetele hollywoodiene poartă bluze inspirate de ia românească sau chiar ii românești. Printre acestea se numără Emma Stone, Jennifer Gardner, Kate Moss, Kourtney Kardashian, Halle Berry, Katie Holmes și Anne Hathaway.

Când sărbătorim ziua iei?

De Sânziene, pe 24 iunie, se sărbătorește ziua iei românești. O inițiativă a comunității virtuale La Blouse Roumaine de acum câțiva ani, această zi a devenit Ziua universală a iei.

Nu este o sărbătoare națională oficială, dar Ziua universală a iei se sărbătorește în Republica Moldova (fiind notificată oficial de Ministerul Culturii) sau în Statele Unite (Washington DC). Ia este celebrată anual pe 6 continente și în peste 50 de ţări.

În anul 2017, ziua universală a iei s-a sărbătorit și în Milano, unde a avut loc evenimentul La Giornata Universale dell`IA, un fel de șezătoare de pe vremuri transpusă în timpuri prezente, unde s-au celebrat jocul, cântul, poezia, arta și portul popular românesc.

De ce să porți o ie tradițională?

Pentru unii poate fi anacronic să poarte o ie tradițională, altora li se poate părea un gest naționalist, altora pur și simplu nu le stă bine cu ii. Iar alții caută ii monocrome, colorate sau vintage, ii din lada bunicii sau străbunicii, ii de pe siteurile meșteșugarilor populari români sau vândute de magazine online. Fie că este la modă sau nu să porți o ie, preferința fiecăruia este importantă, iar motivele la fel.

În zilele noastre ia nu se mai poartă zilnic în niciun sat, ci doar în anumite situații, festivități, ceremonii, momente din an, iar iile create de designeri sunt o opțiune a fiecăruia dintre noi.

Cei care le poartă găsesc poate povești în aceste piese de îmbrăcăminte, pe lângă încărcătura istorică și culturală. Pe vremuri, fetele moşteneau de la mamele și bunicile lor nu doar arta de a croi o ie, ci învățau și rugăciunile care se spuneau înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor.

Povestea vieții rurale de odinioară și obiceiurile de la sat pulsează în portul popular, iar din când în când reîntoarcerea în timp, până la daci sau cultura Cucuteni ne mai scoate din ritmul zilelor noastre.

Meșteșuguri care erau odinioară vitale, pe care fetele și femeile le cunoșteau încă de mici, se pierd treptat. Tehnici, materiale, cusături, croieli – le găsim descrise în cărțile din anticariate, librării, muzee, iar termenii folosiți ne pun în încurcătură. Cu toate acestea, la sat încă se creează piesele vestimentare care fac parte din portul popular românesc, iar iile îi inspiră pe artiști cosmopoliți dintre cei mai diverși.

Noile tehnici, coloranți și automatizări au creat posibilitatea ca piesele lucrate la sat manual să fie create folosindu-se alte tehnici și un timp mult mai scurt. Dar acele puncte de cusătură sau croiala unică nu vor fi niciodată redate într-un mod autentic decât de mâna femeilor care au transmis din generație în generație o tradiție.

Ie albă cu dantelă – disponibilă aici

Ia reprezintă în sens extins și spațiul în care ne-am născut, comunitatea căreia îi aparținem sau cu care împărtășim afinități. Iar cu fiecare ie achiziționată dintr-o gospodărie țărănească sau dintr-o familie de meșteri populari vom păstra și vom ajuta să se formeze încă o generație care să ducă mai departe această artă românească.

Descoperă colecția de ii populare românești și arată-ți cu mândrie originile printr-o ie autentică, croită după vechile tradiții!

Românii caută, la rândul lor, idei de vacanță în online: jumătate dintre călătorii români își planifică vacanța prin intermediul site-urilor dedicate călătoriilor. Suntem conectați aproape 24/24 la tot ce se întâmplă în jurul nostru și dincolo de granițele țării. Ne informăm, lucrăm, planificăm întâlniri sau facem schimb de impresii cu familia și prietenii, facem cumpărături, ascultăm muzică sau ne relaxăm la un film.

Toate acestea sunt mai accesibile ca oricând cu ajutorul unei conexiuni la Internet. Totodată, atunci când planificăm o călătorie de business sau o vacanță o căutare rapidă în online ne pune la dispoziție informațiile de care avem nevoie.

Potrivit studiul momondo realizat în rândul a aproximativ 25.000 de respondenți din 23 de țări la nivel global, în medie 45% dintre călători caută inspirație pentru vacanță de la prieteni sau familie, 39% de pe site-urile de călătorie și 24% iau decizii din informațiile primite din rețelele sociale și, în egală măsură, prin agențiile de turism.

Călătorii români consultă în aceeași măsură părerile familiei sau colegilor (54%) despre vacanță așa cum caută inspirație în online, pe site-urile de călătorii (50%). Popularitatea serviciilor online specializate în călătorii arată faptul că românii urmăresc cu interes piața furnizorilor ofertelor de călătorie la nivel global și, totodată, că doresc să își planifice călătoriile în mod independent, alegând oferta care se potrivește cu propriile așteptări.

La scară europeană, printre cei mai mulți utilizatori ai site-urilor de călătorie vin din Italia (51%), Turcia (49%), Spania (46%), Portugalia (43%), Olanda (42%). La nivel global, brazilienii (54%) și chinezii (52%) se informează cu ajutorul site-urilor de călătorie.

Accesul rapid la diverse și independență, important pentru toate vârstele

Când vine vorba de percepția locală, atât femeile, cât și bărbații din România accesează în egală măsură site-urile de călătorie. Deși am fi tentați să credem că tinerii sunt cei care se raportează la recomandările găsite pe Internet, mai mult de jumătate dintre românii care au din ce în ce mai mult ca reper site-urile specializate de călătorie au vârsta cuprinsă între 36 și 55 de ani (54%), fiind urmați de cei cu vârsta de până la 65 de ani (53%) și de 40% dintre tinerii între 18 și 22 de ani.

„momondo îi încurajează pe cei care sunt curioși să descopere lumea și timpurile în care trăiesc să o facă prin călătorii pe cont propriu, independente, pentru că noi credem în importanța experiențelor trăite după bunul plac și în faptul că fiecare dintre noi știe cel mai bine ce îi stârnește curiozitatea și ce îl bucură.

Mai mult, credem că putem învăța unii de la alții împărtășind impresii iar, în prezent, Internetul ne ajută să ne conectăm extrem de rapid, să împărtășim diversitate în informații, să facem mai ușor alegeri și, implicit, planuri de călătorie, având informații aproape în timp real.

Aceasta este una dintre principalele direcții pe care site-urile de călătorie specializate o construiesc constant în întreaga lume. Prin urmare, faptul că românii caută inspirație în pregătirea propriei vacanțe accesând informațiile și ofertele de călătorie de pe site-urile specializate, este o direcție firească și arată faptul că vorbim de o piață de turism online care ține pasul cu timpurile sale.

Asta ne bucură și ne determină să ne implicăm pentru a oferi utilizatorilor noștri o experiență accesibilă, sigură, diversă și de calitate ori de câte ori au nevoie de cele mai bune recomandări și oferte pentru propria călătorie”, a spus Mircea Giurcă, reprezentantul momondo în România.

”Românii au început să aibă încredere în agenţiile de turism online şi să achiziţioneze pachete în doar câteva clickuri. La finalul lunii mai, peste 90% dintre achiziţii reprezintă pachete complete, cazare şi transport”, spune Mădălin Măncilă, Managing Director Concediu.com. Peste 75% dintre cei care au căutat un pachet de vacanţă sau cazare sunt persoane din categoria 24-44 de ani.

Dacă în mediul online femeile sunt cele care fac cele mai multe achiziţii, în cazul pachetelor turistice achiziţionate online bărbaţii sunt mai activi, numărul căutărilor acestora fiind cu aproape 10% mai mare decât cel al femeilor.

Cei mai interesaţi de vacanţele de vară sunt bucureştenii, urmaţi de clujeni, timişoreni şi braşoveni. Peste 40% dintre aceştia au căutat pachete de vacanţă cu avion ca mijloc de transport, iar perioada cea mai dorită a fost ultima săptămână din iulie şi săptămâna 4-10 septembrie, pentru călătoriile în străinătate.

Cele mai căutate destinaţii externe pe site sunt Nisipurile de aur, Halkidiki, Thassos, Corfu, Antalya şi Creta.

Raportat la turismul intern, cele mai căutate perioade de călătorie sunt prima săptămână de iulie şi mijlocul lunii august. Ca destinaţii, la mare căutare, în 40% dintre cazuri sunt Mamaia, Baile Felix, Baile Herculane, Sinaia, Neptun, Eforie Nord.

Tariful mediu cel mai accesat este de 300 de euro de persoană, în timp ce doar 20% dintre cei care caută vacanţe online optează pentru un pachet de peste 2.000 de euro de persoană.