404 Not Found

„Cel mai important lucru este acela că de la 1 decembrie 2018 voucherele de vacanţă, aşa cu sunt gândite, ca bonuri valorice, şi pentru care ne batem de 3-4 ani de zile, vor fi înlocuite cu bani. După părerea mea este un dispreţ total şi o lipsă totală de respect faţă de noi, cei din turism, a ministrului muncii“, a mai spus Burcea.

Propunerea anterioară a Ministerului Turismului viza acordarea bugetarilor a unor vouchere de vacanţă în valoare de 1.450 de lei de persoană. „Este puţin probabil ca proiectul Ministerului Turismului să se aplice de la 1 iulie. A intrat în dezbatere publică abia pe 23 mai. Dacă actul normativ se aprobă până la 1 iulie, voucherele de vacanţă nu se pot acorda decât după rectificarea bugetară. Nicio instituţie publică nu avea cum să îşi prevadă în buget o sumă pentru acordarea voucherelor de vacanţă anterior aprobării unui act normativ“, spun reprezentanţii ANAT.

Agenţiile de turism apreciază că prin noul amendament adus în Comisia de muncă sumele alocate pentru vacanţele bugetarilor nu se mai îndreaptă spre susţinerea turismului intern, aceştia putând consuma banii şi în alte ţări, spre deosebire de varianta actuală a voucherelor, sub formă de tichete, care s-ar folosi în destinaţii locale.

”Cel mai important lucru este acela ca de la 1 decembrie 2018 voucherele de vacantaţă, asa cu sunt gandite, ca bonuri valorice, si pentru care ne batem de 3-4 ani de zile, vor fi inlocuite cu bani. Dupa parerea mea este un dispret total si o lipsa totala de respect fata de noi, cei din turism, a ministrului Muncii”, a mai spus Burcea.

Propunerea anterioară a MInisterului Turismului viza acordarea bugetarilor a unor vouchere de vacanta în valoare de 1.450 de lei de persoană.

”Este puţin probabil ca proiectul Ministerului Turismului să se aplice de la 1 iulie. A intrat în dezbatere publică abia pe 23 mai. Dacă actul normativ se aprobă până la 1 iulie, voucherele de vacanţă nu se pot acorda decât după rectificarea bugetară. Nicio instituţie publică nu avea cum să îşi prevadă în buget o sumă pentru acordarea voucherelor de vacanţă anterior aprobării unui act normativ”, spun reprezentanţii ANAT.

Agenţiile de turism apreciază că prin noul amendament adus în Comisia de Muncă sumele alocate pentru vacanţele bugetarilor nu se mai îndreaptă spre susţinerea turismului intern, aceştia putând consuma banii şi în alte ţări, spre deosebire de varianta actuală a voucherelor, sub formă de tichete, care s-ar folosi în destinaţii locale.

“Așteptările patronatului de la noul minister sunt mari, pe măsura nevoii existenței sale: ne dorim un buget multianual consistent pentru promovarea destinației România în străinătate, printr-o politică de promovare coerentă. Solicităm implicarea statului pentru creșterea activității de incoming prin diverse măsuri de stimulare pentru agențiile care aduc turiști străini în țară, cu efecte directe asupra economiei naționale. Așteptam aplicarea Legii voucherelor de vacanță și în sectorul public, măsură menită să ducă la creșterea turismului intern. Ne dorim, de asemenea, reducerea TVA la 9% și pentru agențiile de turism, pentru a elimina discriminarea creată prin diminuarea cotei în cazul industriilor conexe, hotelărie și restaurante, dar și programe de dezvoltare în zonele montane și extinderea sezonului pe litoral”, a declarat într-un comunicat Alin Burcea, președinte al ANAT.

ANAT a anunțat că va milita în continuare pentru adoptarea unor măsuri care să ducă la creșterea turismului la nivelul estimat de Organizația Mondială a Turismului, în cazul României de 6% din PIB. Asociația Națională a Agenților de Turism a mai transmis că apreciază numirea lui Mircea-Titus Dobre, inițiatorul Legii impozitului forfetar, în funcția de ministru al Turismului și îi urează mult succes.

Ieșirea din piață a Mareea, care conducea topul agențiilor care vând vacanțe pe litoralul românesc, a lăsat un loc liber și un segment important de turiști pentru care concurează acum alte agenții. “În momentul în care dispare un jucător de zece milioane de euro de pe piață, rămâne loc. Ei aveau contracte bune. Așa au mai rămas locuri disponibile la hoteluri și evident că ne-am repezit și noi. Sunt turoperatori mari de litoral, care fac cifre de milioane de euro. Noi suntem pe locul 5-6”, a spus Burcea într-o întâlnire cu jurnaliștii. El a afirmat că ce e bun și scump pe litoral se vinde primul.

El a afirmat că, după colapsul Mareea, anumite hoteluri de la mare au devenit mai dure în relația cu agențiile. Șeful ANAT spune că acestea nu și-ar permite să renunțe la colaborarea cu agențiile, pentru că ar ieși din piață. “Ei trebuie să înțeleagă că, dacă vin cu texte din astea cum că vor vinde online, sunt pe dinafară. Să dea Dumnezeu să nu pună agențiile punct într-o zi pe un hotel. Să pună cruce. Niciun hotel de pe litoralul românesc nu rezistă fără agenții. Nu poți să spui că, dacă o agenție a intrat în insolvență, toate sunt la fel. S-au bucurat de vânzările de la agenția Mareea ani de zile…”, a completat Burcea.

Întrebat cum a reușit să să nu piardă niciun ban în relația cu Mareea, în timp ce alte agenții importante au rămas să recupereze de la agenția lui Marius Usturoiu de la câteva zeci de mii de euro la câteva sute de mii, Burcea a spus: “Hai să ne uităm la CV. CV-ul meu, pe scurt, are două pagini, iar CV-ul altora are trei rânduri”.

Omul de afaceri a vorbit și despre anumite idei care se vehiculează prin piața de turism, cum că l-ar fi ajutat pe patronul Mareea, iar acesta ar fi evitat să îi rămână dator.

“Sunt niște bârfe ale unor oameni proști, care zic că Burcea l-a sprijinit pe Usturoiu. În momentul în care au apărut problemele Mareea la sfârșit de august, sunt câțiva agenți de turism din România care i-am sprijinit pentru ca turiștii să nu rămână în aer. Și le-am dat niște bani. Numărul de turiști la Mareea lăsați în aer a fost foarte mic”, a mai spus el.

Peste 250 de firme, printre care bănci, hoteluri și agenții de turism, dar și instituții ale statului și persoane fizice s-au înscris în tabelul preliminar al creanțelor încercând să își recupereze cei peste 7 milioane de euro cu care le este datoare agenția Mareea, intrată în insolvență la începutul lui septembrie.

Deși mulți dintre oamenii de afaceri se așteptau ca șefa ANT, Anca Nedea, să fie păstrată în noul minister, ținând cont că noul ministru, Mircea Dobre, nu este atât de familiarizat cu domeniul, speranțele lor au fost deșarte. Chiar și cei care n-au fost atât de încântați de Nedea și-ar fi dorit ca, dacă nu ministrul, măcar unul dintre secretarii de stat să aibă experiență într-un domeniu neglijat de aproape toate guvernele. Premierul Sorin Grindeanu a numit însă în aceste funcții două persoane necunoscute pentru cei din domeniu.

Potrivit profilului său de pe Linkedin, Cristina Tărteață, membră a PSD, a fost “political advisor” la Parlament din martie 2011 și până astăzi. În rest, Google este sărac în detalii când vine vorba despre ea. Cauzele susținute de Tărteață sunt, potrivit profilului său, artele și cultura, abilitatea economică, mediul înconjurător, sănătatea și politica.

Ea a absolvit Colegiul Național de Apărare (2011-2012) și Academia Națională de Informații București (2011-2013).

Nici Petre Iulian Nicolescu nu este prea vizibil în mediul online. Din puținele informații care pot fi găsite referitor la el reiese că a fost membru al Consiliului de Administrație al OPCOM (Operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale din România), iar în 2015 conducea Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) din subordinea Ministerului Economiei.

Președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Alin Burcea, declara astăzi că Anca Nedea ar trebui să rămână ca secretar de stat în nou-creatul minister al Turismului, pentru că are experiență și știe ce se întâmplă în domeniu, altfel se vor repeta situații ca cea în care ministrul Turismului, Mircea Dobre, a vorbit în necunoștință de cauză despre Bucovina și turismul ecumenic.

Președintele ANAT s-a referit și la afirmațiile recente ale ministrului Mircea Dobre, care a spus că Bucovina nu a fost pusă încă în valoare și că trebuie dezvoltat turismul ecumenic. “Domnul ministru era emoționat și nu știe ce se întâmplă în Bucovina, asta e tot. A zis și el ce o fi auzit, ce știa. În Bucovina nu sunt locuri suficiente și nu vorbesc doar de Paște. Acolo vin foarte mulți turiști de genul ucrainieni, din Chișinău, de peste tot. Toată zona aia e plină ochi”, a adăugat Alin Burcea.

În urma declarațiilor lui Dobre, ministrul a fost ironizat de mulți turoperatori, însă, cu excepția lui Burcea, niciunul dintre ei nu a riscat să o facă public.

Alin Burcea susține că nu este estic ca în hotelărie TVA să fie 9%, iar în cazul agențiilor de turism acesta să fi rămas 19%. “Dorim să beneficiem și noi de reducerea TVA. Vrem și noi mașini scumpe, ca hotelierii”, a declarat Burcea într-o conferință de presă.

ANAT mai susţine și că Ministerul Turismului trebuie să realizeze o strategie pentru incoming, să promoveze destinaţia România pe pieţe ţintă şi să sprijine agenţiile de turism care aduc turişti străini în România.

Asociația vrea să se introducă o “prima de incoming” şi, ca asociaţie, solicită sprijin financiar pentru participările la târgurile internaţionale de turism. Totodată, ANAT consideră că agențiile de turism care fac incoming pot beneficia de scheme de ajutor de stat privind aprobarea schemelor de ajutor de minimis pentru acțiunile din Programul de promovare a exportului, finanțat de la bugetul de stat.

ANAT şi-a propus, în paralel, să înfiinţeze o școală de incoming, cu sprijinul ministerului Turismului. “Incomingul nu se studiază în facultățile din România”, a mai spus Burcea.