404 Not Found

Casa Bucovina Club de Munte (BCM), firmă listată la BVB și deținută în proporție de 66,87% de SIF Muntenia (SIF4), a realizat în primele 6 luni ale anului o cifră de afaceri de aproximativ 3,18 milioane lei, cu 1,46% mai mici decât cele de 3,23 milioane lei din perioada similară a anului trecut.

Compania a realizat, de asemenea, pierderi de aproximativ 408.000 de lei, mai mari decât cele de 346.000 de lei din S1 2016, dar reduse față de cele de aproximativ 747.000 de lei din primul trimestru. Dinamica este asemănătoare cu cea de anul trecut, când câștigul de jumătate de million de lei a fost obținut în cea mai mare parte mulțumită rezultatelor din vară.

La 30 iunie, activele totale ale societății se ridicau la 37,35 milioane lei, fiind cu 1,58% mai mici decât cele de 37,95 milioane lei prinse în contabilitate la finele primului semestru al anului trecut. În același interval de raportare, datoriile totale au urcat cu 16,54%, la 3,10 milioane lei, de la 2,66 milioane lei.

Casa Bucovina – Club de Munte a fost listată la Bursa de Valori București în buza crizei financiare, în anul 2008, și a cauzat pierderi catastrofale investitorilor care au participat la oferta publică primară. În prezent, titlurile companiei sunt tranzacționate pe volume foarte mici, în unele ședințe echivalente cu numai câțiva lei.

La ultima cotație de 0,0714 lei/acțiune, consemnată la finele sesiunii de tranzacționare de ieri de la BVB, societatea are o capitalizare bursieră de 11,95 milioane lei (2,61 milioane euro).

Acesta este contextul în care rezultatul din exploatare a fost unul negativ, de aproximativ 810.000 de lei, o adâncire cu 35% a pierderii de aproape 600.000 de lei din primul trimestru. La nivelul net, pierderea a a fost de aproximativ 747.000 de lei, cu 37,31% mai mari decât cele de aproximativ de 747.000 de lei. Compania ce operează hotelul Best Western din Gra Humorului și care anul trecut a obținut un câștig net de jumătate de milion de lei așteaptă, așadar, sezonul turistic pentru a trece pe profit.

La 31 martie, activele totale ale societății se ridicau la 37,05 milioane lei, fiind cu 2,37% mai mici decât cele de 37,95 milioane lei prinse în contabilitate la finele primului trimestru al anului trecut. În același interval de raportare, datoriile totale au coborât cu 5,86%, la 2,57 milioane lei, de la 2,73 milioane lei. Casa Bucovina – Club de Munte a fost listată la Bursa de Valori București în buza crizei financiare, în anul 2008, și a cauzat pierderi catastrofale investitorilor care au participat la oferta publică primară.

În prezent, titlurile companiei sunt tranzacționate pe volume foarte mici, în unele ședințe echivalente cu numai câțiva lei. La ultima cotație de 0,0760 lei/acțiune, consemnată la finele sesiunii de tranzacționare de ieri de la BVB, societatea are o capitalizare bursieră de 12,72 milioane lei (2,79 milioane euro).

În 2016, România a primit 232.046 turişti şi vizitatori din America de Nord, cu 7,5% mai mulţi decât în anul 2015, arată datele oficiale.

În ceea ce priveşte persoanele care sunt considerate turişti, Statele Unite au ajuns în 2016 pe locul al şaptelea după numărul turiştilor străini înregistraţi în România, cu 137.586 turişti.

”Sosirile de turişti din Statele Unite sunt, de regulă, subiect – în cel mai fericit caz – discret în relatarile mass-media de acasă, poate şi din cauza faptului că – deoarece americanii şi canadienii sunt călători independenţi – America de Nord nu constituie o prioritate pentru agenţiile de turism şi operatorii de tururi din România. America de Nord este însă principala piaţă turistică extra-europeană a României şi a treia sursă de ‘incoming’ – turişti şi vizitatori străini care au sosit în România în principala perioadă de vacanţe a anului (lunile mai – octombrie 2016). Germania şi Italia au ocupat primele două locuri”, a afirmat Simion Alb, pentru News.ro.

În 2017, România va primi un sfert de milion de turişti şi vizitatori din America de Nord, iar în anul 2018, când se vor aniversa 50 de ani de la deschiderea Biroului Naţional de Turism al României din America de Nord, s-ar putea atinge nivelul de 300.000 de vizitatori americani.

Oficialul român nu dispune de date despre oraşele din care au venit turiştii americani, deoarece nu există mijloace tehnice pentru înregistrarea lor în funcţie de zona de reşedinţă.

”Turiştii efectivi (şi potenţiali) din America de Nord sunt răspândiţi pe o suprafaţă de două ori mai mare decât a ţărilor europene care se află la vest de România. Recordul de solicitări pentru informaţii şi asistenţă este stabilit de California, cel mai populat şi mai prosper stat American”, a afirmat Alb.

Biroului Naţional de Turism al României din America de Nord primeşte solicitări pentru informaţii şi asistenţă din toate statele americane, însă nord-estul şi sud-estul Statelor Unite – în special statele Florida, Texas, New York şi coasta de vest – rămân principalele zone generatoare de turişti internaţionali.

Oficialul a menţionat că tot mai mulţi turişti au arătat interes pentru Timişoara, Cluj, Oradea, castelul Corvinilor sau salina Turda.

”Maramureşul este una dintre zonele ţării care a fost frecvent prezentată, în ultimii doi ani, în mass-media americane şi îmi exprim convingerea că zonele rurale din nord-vestul ţării cu arhitectura şi tradiţiile lor unice vor fi tot mai populare în rândul turiştilor potenţiali din America de Nord. Vacanţele active, în principal drumeţiile în Munţii Carpaţi, tururile cu bicicleta sau ecvestre şi excursiile pietonale pe drumuri rurale, deplasări pedestre între sate, au început să prezinte interes pentru tot mai mulţi americani şi canadieni”, a menţionat Alb.

Deşi un număr însemnat de americani asociază România cu legenda lui Dracula, personajul inventat de scriitorul irlandez Bram Stoker, legenda constituie pentru numai 5% dintre americani o motivaţie specială sau suficient de puternică pentru a călători în România, consideră Simion Alb.

Americanii activi au cele mai scurte vacanţe dintre toţi locuitorii ţărilor dezvoltate – între 10 şi 15 zile -, în timp ce europenii au între 25 şi 40 de zile de concediu.

”Din acest motiv, faptul că un turist american dedică două zile din scurta sa vacanţă exclusiv deplasării către România este cu totul remarcabil. Durata celei mai scurte călătorii din SUA către România este de cel puţin 16 ore, iar costul biletului de avion este, în unele cazuri, superior celui pentru un pachet de servicii / sejur – transport, cazare, masă, activităţi – pentru un cuplu de turişti din Europa”, a mai spus Alb.

China generează în prezent cel mai mare număr de turişti internaţionali, însă piaţa americană pentru “long-haul” – călătorii către destinaţii aflate la mai mult de 4.000 km distanţă, cel puţin şase ore de zbor cu avionul – este de şase ori mai mare decât cea chineză.

Ziua 1 – Vatra Dornei

Statiunea asezata la 802 metri altitudine in depresiunea Dornelor, Vatra Dornei este cunoscuta pentru numeroasele sale izvoare minerale si zona pitoreasca in care aceasta se intinde.

In Vatra Dornei hotelurile sunt recomandate doar celor care pun accentul pe lux, pentru toti ceilalti este pacat sa nu profite de superbele cabane din zona pentru un altfel de weekend, un weekend rustic in inima naturii, perfect pentru odihna, aventura si reincarcarea bateriilor.

Cabana Brazilor aflata la 10 kilometri de statiune este construita din lemn la exterior insa are toate facilitatile unei unitati de cazare moderne la interior.

In centrul statiunii Vatra Dornei se gaseste cazare la una dintre cele cateva pensiuni de 3 stele.

Turismul balneo climateric

Multi dintre cei ce ar putea beneficia de odihna si proprietatile curative ale renumitelor statiuni balneoclimaterice din tara nu au timpul sau fondurile necesare pentru a petrece un sejur intreg la una dintre bazele de tratament.

Alternativa sunt destinatiile de weekend precum Vatra Dornei unde bolnavii care sufera de boli de inima, artrite, reumatism sau boli ale aparatului respirator se pot trata prin drumuri periodice de o zi sau doua pentru a profita de actiunea izvoarelor minerale, termale si a namolului de turba pentru care este cunoscuta zona.

Turism de agrement si aventura

Vatra Dornei este una dintre acele destinatii de weekend care surprind mereu. Cei ce cunosc aceasta statiune doar pentru proprietatile curative ale izvoarelor de aici, pierd o mare parte din farmecul salbatic al acestei zone in care aventura asteapta turistii indeajuns de curajosi la aproape fiecare pas.

In Vatra Dornei se poate urma un pitoresc traseu montan pana pe varful Dealului Negru ce se afla la o diferenta de 500 de metri altitudine de statiune. Alternativ, familiile cu copii mici sau care nu dispun de mult timp pentru a face traseul pot alege optiunea urcarii cu telescaunul.

O alta optiune de admirare a frumusetii naturale este plimbarea cu bicicleta off road pe cararile montane, la umbra si departe de arsita oraselor din sezonul cald.

Exista, tot in apropierea statiunii, optiunea de a practica river rafting, zboruri cu parapanta sau plimbari intense cu barca pneumatica pe Bistrita.

In apropiere de telescaun, la izvor Bizom este amenajat si un teren de paintball.

In anotimpul rece statiunea devine un paradis al sporturilor de iarna.

Ziua 2 – Gura Humorului

• Distanta Vatra Dornei – Gura Humorului: 77 km

Gura Humorului este un superb oras din Bucovina renumit pentru nenumaratele sale comori ascunse si totodata o destinatie pitoreasca pentru un scurt weekend in aceasta parte a tarii.

Din Valea Dornei pana in Gura Humorului drumul nu dureaza mai mult de o ora cu masina.

Orasul este cunoscut pentru numeroasele restaurante traditionale ce ofera preparate din delicioasa bucatarie a Moldovei, precum borsuri, tochituri moldovenesti sau parjoale. Multi turisti ar spune ca merita un drum pana aici doar pentru mancare.
Dupa un mic dejun taranesc la Crama Dumbrava, restaurant de pe strada Stefan cel Mare, poate incepe incursiunea pentru a se descoperi numeroasele comori ascunse ale zonei.

Muzeul Obiceiurilor Populare

• Piata Republicii nr. 2

Putine zone sunt atat de bogate in traditie si obiceiuri culturale precum Gura Humorului, iar pentru turistul dornic sa o cunoasca, oprirea obligatorie pe itinerariul unei zile petrecute aici este Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina.

Cladirea ce a fost modernizata in anul 2000 cu fonduri de la primarie serveste drept muzeu etnografic inca din anul 1958 si gazduieste in prezent o Galerie de Arta cu 200 de tablouri ale lui Georges Cotos, francez de origine romana.

In muzeu, vizitatorul este purtat intr-o calatorie prin cultura si istoria locala rurala in care sunt prezentate nucleele culturii populare si locuintele traditionale bucovinene, cu toata mobila si obiectele specifice.

Calatoria prin muzeu poarta vizitatorul pe ulita satului si prin casele satenilor, creand o experienta imersiva din care acesta iese mai bogat in cunostinte si intelegere a profunzimii culturii populare bucovinene.

Program: Marti – Duminica: 8:00 – 16:00

Tarife

• Adulti: 5 lei
• Elevi, studenti, copii, pensionari: 2 lei

Cacica

La 17 kilometri nord de Gura Humorului se afla mina de sare de la Cacica, situata in localitatea cu acelasi nume.

Aerul puternic ozonat din aceasta zona pitoreasca au transformat Cacica intr-una dintre cele mai de valoare comori ascunse ale acestei zone din Bucovina, comoara ce asteapta sa fie descoperita si redescoperita rand pe rand de drumetii insetati de nou si aventura.

Mina ascunde neasteptate frumuseti la randul sau, cu o bisericuta daltuita in sare la 27 de metri altitudine si o sala de dans la adancimea de 37 de metri, salina Cacica fiind una dintre cele mai pline de surprize din intrega tara.

Galeriile sapate manual ajung pana la 44 de metri adancime in Grota Piticilor si cuprind un lac artificial unic in tara, sapat de mineri la 35 de metri adancime. Lacul Sarat este adanc de 2 metri, luminat cu reflectoare si inconjurat de balustrade.

In salina se organizeaza si sedinte de tratament pe baza de recomandare de la medicul de familie.

Program: Luni – Duminica: 09:00 – 17:00

Tarife

• Adulti: 10 lei pe zi
• Copii 3 – 14 ani: 5 lei pe zi
• Elevi, pe baza de carnet: 5 lei pe zi

Ziua 1 la Vatra Dornei

Cel mai mic municipiu din judetul Suceava, Vatra Dornei numara la ultimul recensamant doar 13.659 de locuitori, fiind o statiune linistita, cautata de turisti pe tot parcursul anului pentru tratament sau pentru practicarea sporturilor de iarna.

In materie de cazare in Vatra Dornei, numeroase hoteluri au baza de tratament proprie si ofera pachete speciale pentru persoanele cu trimitere din partea medicului care vin la Vatra Dornei pentru relaxare si tratament.

Intr-un hotel de 4 stele precum Hotel Carol, preturile la sejururi de tratament balnear pornesc de la 115 lei zi/persoana.

Exista in zona si alte numeroase optiuni de cazare la pensiuni asezate in zone linistite si inconjurate de natura. Aerul de aici are darul de a energiza si relaxa, iar asta se citeste clar pe fetele oamenilor ce locuiesc in aceasta zona, mult mai linistiti, mai rabdatori si mai putin grabiti.

Zona ofera alternative de cazare pentru toate tipurile de turisti, indiferent daca weekendul este dedicat tratamentelor cu izvoarele si apele termale din zona, agrementului sau a unei combinatii intre cele doua.

Muntii Calimani

Traseul Gura Haitii – Rezervatia 12 Apostoli

• Marcaj: Bulina Albastra
• Durata: 2.5 ore
• Dificultate: usoara

Muntii Calimani din Carpatii Orientali sunt munti tineri de origine vulcanica cu un maxim de altitudine de 2100 de metri in Varful Pietrosul Calimanilor.

Rezervatia Naturala Muntii Calimani se afla la o distanta de aproximativ 25 de km de Vatra Dornei, o distanta ideala pentru o expeditie de o jumatate de zi dupa ce problema cazarii a fost rezolvata.

Parcul Natural Calimani, arie naturala de interes national protejata prin lege, ocupa o suprafata de 24.000 de hectare in cei mai intinsi si cei mai salbatici munti de origine vulcanica din Romania.

In parc se poate vizita Rezervatia Naturala 12 Apostoli ce se intinde intre paraul Neagra Sarului si paraul ce isi imprumuta numele unei cunoscute ape minerale din Romania – Poiana Negri.

La rezervatia 12 Apostoli, unica in tara datorita formatiunilor uriase din stanca modelate de vreme si natura in forma unor siluete de oameni sau animale se ajunge pe traseul montan cu pornire din satul Gura Haitii la 20 km de Vatra Dornei.

Acest traseu montan este considerat drept unul dintre cele mai atragatoare din tara.

Ciocanesti, comuna muzeu

Tot la 20 de kilometri de Vatra Dornei se afla un alt obiectiv turistic unic in tara. Comuna Turistica Ciocanesti, asa cum o prezinta semnul de la intrare este un loc in care arta oualelor incondeiate a fost dusa un pas mai departe de catre localnici. Acestia si-au ornat casele la exterior cu diverse motive traditionale populare specifice decorarii oualor din aceasta zona.

Pentru turistii care pun mai presus trairile de imersie totala in fascinanta cultura a zonei decat confortul din optiunile de cazare moderne, exista posibilitatea de gazduire la localnicii din comuna pentru o experienta autentica.

Ziua 2 la Vatra Dornei

O dimineata in locuri de o asemenea frumusete naturala precum imprejurimile Vatrei Dornei nu poate incepe decat cu multa energie si pofta de viata. In imediata apropiere a statiunii, ce primeste cu mare cinste titlul de Perla Bucovinei, se afla numeroase optiuni de agrement si obiective turistice pe care calatorul le poate vizita pentru o experienta plina dar relaxanta de weekend.

Castelul Dracula

In comuna Piatra Fantanele, nu departe de Vatra Dornei, turistii care se incumeta pot alege sa mai petreaca o noapte in zona la hotel Castel Dracula, cel mai bine realizat si mai infricosator hotel tematic de pe intreaga tara.

Administratorii hotelului reusesc sa recreeze atmosfera din romanul lui Bram Stocker cu multa atentie pentru detalii si la fel de multa indrazneala.

Situat la o altitudine de 116 metri, hotelul de 3 stele din aceasta zona este singurul din lume ce poarta acest nume dar si singurul hotel de tip Castel din tara.

Receptia hotelului se afla la etajul I, iar la subsol este amenajat pentru vizitatori Cavoul lui Dracula. In turn functioneaza un bar, iar in curtea interioara este amenajat un cimitir.

Hotelul, construit in apropierea pasului din muntii Bargaului mentionat in cartea lui Bram Stocker, ofera gazduire turistilor in camere tematice ce nu dezmint intreaga atmosfera a locatiei.

Pentru cei ce viziteaza doar in trecere, hotelul le pune la dispozitie un restaurant, o crama si un bar de zi, iar subsolul poate fi si el explorat.

In hotelul-castel se pot organiza inclusiv evenimente tematice sau pentru ocazii speciale.

Turism ecvestru in Vatra Dornei

In Vatra Dornei, zona cunoscuta pentru sportul nobil al echitatiei exista cateva centre de echitatie de agrement dedicat atat calaretilor experimentati cat si calaretilor ocazionali si incepatori.

Numeroase dintre traseele din zona Vatrei Dornei pot fi accesate calare, astfel ca in dorinta de a raspunde cerintelor turistilor in zona s-au organizat numeroase trasee de o zi sau chiar de mai multe zile cu oprire la stanele din imprejurimi ce ofera ocazia unica de a admira superbele peisaje din zona din saua unor superbe exemplare de cai crescuti in Vatra Dornei.

Optiunile pornesc de la trasee de 45 de minute pana la trasee de o zi intreaga, dintre care 4 ore se petrec efectiv calarind.

Vatra Dornei iarna

Vatra Dornei se transforma iarna intr-una dintre cele mai cautate statiuni dedicate sporturilor de iarna din aceasta zona. Turistii care vor sa isi incheie weekendul cu cateva ore petrecute pe partie au la dispozitie 4 partii amenajate: Dealul Negru, Veverita, Parc 1 si Parc 2

Partia Dealul Negru are o lungime de 3000 de metri si un grad de dificultate mediu cu o diferenta de nivel de 400 metri. Partia este deschisa de luni pana duminica intre orele 10:00 si 17:00, neexistand nocturna. Pretul pentru o urcare cu telescaunul este de 10 lei.

Partia Veverita deschisa in 2011 are o lungime de 850 de metri cu o diferenta de nivel de 180 metri. Partia dispune de nocturna, tunuri pentru zapada artificiala si are un grad de dificultate mediu. Tariful ski pass pentru o urcare este de 4 lei.

Partia Parc 1 are o lungime de 900 si o diferenta de altitudine de 160 m. Partia dispune de nocturna si turnuri pentru zapada si este de dificultate medie. La baza partiei exista o scoala de ski si o pista de snowtubing. Pretul unei urcari este de 4 lei.

Partia Parc 2 este singura partie pentru incepatori din zona. Are o lungime de 550 metri si o diferenta de nivel de doar 50 de metri. Accesul la instalatia de transport se face pe baza de sky pass. Pretul unei urcari este de 4 lei.

Teritoriul pe care se afla astazi cetatea a fost ulterior o padure deasa care a fost distrusa prin incendiere pentru a face loc impunatoarei constructii. Domnitorul Petru I a decis construirea unei fortarete care sa protejeze resedinta voievodala si a ridicat un castel de forma dreptunghiulara, lung de 40 de metri si lat de 36 de metri. Zidurile aveau o grosime de aproximativ 2 metri, iar pentru a proteja cetatea, au fost sapate santuri de aparare adanci de 10 metri. In interiorul cetatii au reusit sa distinga cateva incaperi, printre care: apartamentele domnesti, un depozit de alimente, o pivnita, baia domneasca si o inchisoare.

Cetatea de Scaun din Suceava a suferit numeroase modificari de-a lungul timpului, printre care consolidarea zidului de aparare in timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) si intarirea sistemului defensiv a primei.

Pentru a apara cetatea, atunci cand a ajuns pe tron, Stefan cel Mare a consolidat constructia cu un zid de incinta lat de 1,5 metri. Totusi, toate imbunatatile aduse constructiei nu au fost suficiente. In timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504), Cetatea de Scaun din Suceava a fost victima mai multor atacuri din partea inamicilor. In urma acestor batalii, Cetatea de Scaun din Suceava a fost grav avariata.

Program de vizitare

• luni: inchis
• marti – duminica: 08:00 – 20:00

Taxa de intrare

• adulti: 10 lei/persoana
• elevi si studenti: 3 lei/persoana

Taxa fotografiere

• neprofesionisti: 10 lei/ora
• profesionisti: 50 lei/ora

Taxa ghid

• romana: 30 lei/ora
• engleza: 50 lei/ora

Compania din domeniului turistic Casa Bucovina – Club de Munte (BCM), deținută în proporție de 66,87% de SIF Muntenia (SIF4), a realizat în 2016 venituri totale de 8,10 milioane lei, în creștere cu 14,40% față de 7,08 milioane lei în exercițiul financiar precedent. Profitul operațional al operatorului hotelului Best Western din Gura Humorului s-a ridicat la aproape 402.000 de lei, cu 7,77% mai mari decât cele de aproximativ de 373.000 de lei din 2015.

Rezultatul net a fost de aproape 535.000 de lei, nivel cu 21,96% mai ridicat decât câștigul net de aproximativ 438.000 de lei din anul anterior. Activele totale ale companiei se ridică la 31 decembrie 2016 la 37,93 milioane lei, cu numai 0,55% mai mari decât cele de 37,72 milioane lei la 31 decembrie 2015. În același interval de raportare, datoriile totale s-au majorat cu 3,81%, la 2,72 milioane lei, de la 2,62 milioane lei.

Casa Bucovina – Club de Munte (BCM) a fost listată la Bursa de Valori București în buza crizei financiare, în anul 2008, și a cauzat pierderi catastrofale investitorilor care au participat la oferta publică primară. În prezent titlurile companiei se tranzacționează pe volume foarte mici, în unele ședințe echivalente cu numai câțiva lei. La ultima cotație de 0,0730 lei/acțiune, consemnată la finele sesiunii de tranzacționare de ieri de la BVB, societatea are o capitalizare bursieră de 12,21 milioane lei (2,71 milioane euro).

Colindatul

In traditia romaneasca, Craciunul a fost asimilat intotdeauna cu un cioban zeu, un mos care aduce daruri (cas, urda, mere, colaci, nuci si vin). Colindatul anunta Nasterea Domnului si este unul dintre obiceiurile de Craciun care se pastreaza cel mai bine in satele romanesti. Se spune ca este foarte bine sa-ti primesti colindatorii, pentru ca pe langa mesajul mistic pe care-l transmit, ei aduc binele si fertilitatea in gospodarie. Si-apoi, parca te simti mai roman daca-ti rasplatesti colindatorii cu mere, nuci, vin, colaci si turte (numite si “scutecele lui Hristos”) – asa cum se obisnuieste din stramosi -, decat cu cadouri cumparate, oricat de scumpe si de personalizate ar fi ele.

In anumite zone rurale, cel mai in varsta membru al familiei trebuie sa arunce boabe de grau si de porumb in fata colindatorilor; ulterior, cu aceste boabe vor fi hranite gainile, pentru a fi spornice la ouat. Iar daca vor fi aruncate in brazda o parte din aceste boabe, recolta va fi foarte buna anul urmator.

Pe Valea Muresului, se spune ca daca in ziua de Craciun, prima persoana care intra in casa este barbat este semn de bunastare si sanatate; tot pentru bunastare, oamenii tin masa intinsa toata noaptea.

Obiceiuri

O traditie spune ca in ajunul Craciunului nu se bea rachiu, bautura diavolului, pentru ca acesta isi bate joc apoi de cel ce-l bea. In Bucovina se spune ca nu e bine sa ai lucruri imprumutate in perioada sarbatorilor de iarna, asa ca in preajma Craciunului se recupereaza sau se restituie lucrurile imprumutate. In Moldova nu se da nimic din casa in ziua de Ajun, nu se arunca nici macar gunoiul.

In zona Banatului, focul din casa nu se stinge deloc in preajma ajunului, pentru ca anul care vine sa fie spornic si luminos. Sub brad se pune un colac, un carnat si o sticla de rachiu, ca daruri pentru Mos Craciun, si graunte si fan – pentru calul sau. In seara de ajun, baietii isi pun masti de femeie, iar fetele masti de barbat si pleaca in sat la colindat, unde sunt cinstiti cu colaci, carnati si rachiu sau vin.

Si in Transilvania se colinda in ajun de Craciun: dimineata colinda copiii mici, seara vin copiii de scoala care canta colinde la fereastra si primesc nuci si colaci, dupa care urmeaza flacaii – care sunt cel mai bine primiti in casele cu fete de maritat. Un alt obicei transilvan este colindatul cu “capra” – la care participa flacaii din sat si tinerii insurati. Un tanar este deghizat in capra si danseaza in curtea celor colindati.

Maramuresul este parca o zona predestinata traditiilor de Craciun. Acolo se intalnesc cel mai bine traditiile crestine cu cele pagane – este zona in care se desfasoara “jocul mosilor” (colindatorii sunt deghizati in mosi, care danseaza si le ureaza gazdelor sanatate si fericire). Toti colindatorii, de la mic la mare, sunt rasplatiti cu cate un colac (care simbolizeaza soarele), mere si nuci. In ziua de Craciun nu se spala rufele si nu se da nimic de imprumut. Ca o ciudatenie, se spune ca daca in acea noapte animalele dorm pe partea stanga, va fi o iarna lunga si geroasa.

Si pentru ca focul din casa nu are voie sa se stinga in noaptea de Craciun, se aseaza pe foc o buturuga mare, numita si “buturuga de Craciun”.

In Moldova si Bucovina, toate activitatile din ajun sunt considerate ritualuri pentru protectia gospodariei si a animalelor. Femeile coc in aceasta zi un colac in forma cifrei opt, care urmeaza sa fie afumat in primavara si pus intre coarnele boilor care ara pamantul. Masa de ajun trebuie sa contina 12 feluri de mancare si nimeni nu are voie sa se atinga de ele pana cand nu vine preotul sa le sfinteasca.

Un alt obicei este mersul cu “Steaua”, pe care-l fac copiii deghizati in magi – semnificatia lui s-a pierdut in timp, insa scopul era ca oamenii sa fie anuntati de nasterea lui Hristos.

In Oltenia se obisnuieste ca in ajun focul sa fie scormonit de catre toti membrii familiei (si chiar de catre colindatori), pentru ca anul urmator sa fie bogat si roditor, iar gospodaria sa fie protejata de boli. Dupa care se pregatesc “colinzile”, niste bete de alun curatate de coaja, care sunt trecute apoi prin fum de pin. Femeile batrane pregatesc atatia colaci cate “colinzi” sunt si apoi dau de pomana unui membru al familiei o “colinda”, o lumanare, un colac, nuci, mere, zahar si bomboane, rostind numele unui mort. Ritualul de ajun se incheie cu cina in familie, dupa care cei mici pleaca la colindat.