404 Not Found

Cel mai bine ar fi sa faci o excursie in zona cu masina personala – drumul este foarte bun (intre noi fie vorba, este unul dintre cele mai bune drumuri din Romania, desi a fost construit cu multi ani in urma).

Credem ca ti-am starnit suficient de mult interesul incat sa te facem sa treci la pasul doi: noteaza-ti ce nu trebuie sa ratezi in timpul excursiei tale in nordul Moldovei.

Manastirea Voronet

Construita de Stefan cel Mare la 1488, Manastirea Voronet (sau „Capela Sixtina a Estului”, cum i se mai spune) este, poate, cel mai cunoscut lacas de cult din Romania. Monumentul monahal a fost construit in mai putin de patru luni, spun cronicile, pe malul unui rau, la patru kilometri de orasul Gura Humorului. Numarul mare de picturi care o infrumuseteaza au inclus-o pe lista monumentelor de arhitectura din patrimoniul UNESCO. Naosul gazduieste un tablou al intemeietorului sau, iar in interiorul manastirii puteti admira picturi ale celor mai importante scene biblice: Cina cea de Taina, Spalarea Picioarelor sau Ciclul Patimilor. Curtea exterioara a Manastirii Voronet poate fi considerata o zona destinata meditatiei interioare; va puteti plimba cat doriti pe aleile linistite si frumos ingrijite de maici. Si daca doriti o cazare mai ieftina, chiliile manastirii va stau oricand la dispozitie.

Hram: Sf. Mare Mucenic Gheorghe
Locatie: Strada Voronet nr. 166, Gura Humorului, judetul Suceava (accesul se face din Gura Humorului in Voronet, pe DJ177D)
Tarif: 5 lei/adulti; 10 lei taxa pentru fotografierea exterioara (filmarea/fotografierea interioara este interzisa)

Manastirea Humor

Era anul 1530 cand marele patron Toader Bubuiog (casatorit cu Anastasia, fiica unui mare nobil de la curtea lui Stefan cel Mare, cancelarul Ioan Tautu) a inceput sa construiasca lacasul de cult de pe raul Humor. Mai tarziu, in jurul bisericii s-a format si satul care i-a dat numele: Manastirea Humorului. In secolele care au urmat, manastirea a fost renovata de cateva ori; zidul din jurul ei, precum si turnul de supraveghere (Manastirea Humor fiind una dintre putinele pentru care nu s-a prevazut constructia initiala a unui turn) au fost construite la 1641 de Vasile Lupu. Frescele sunt bine pastrate si astazi, in special cele de pe fatada de sud, care i-au adus, de altfel, si faima in strainatate.
Daca nu doriti sa popositi pentru o noapte sau doua intr-una dintre chiliile manastirii, la Gura Humorului veti gasi cu siguranta oferte de cazare care sa va satisfaca pretentiile.

Hram: Adormirea Maicii Domnului
Locatie: comuna Manastirea Humorului, judetul Suceava
Tarif: 5 lei/adulti; 10 lei taxa pentru fotografierea exterioara (filmarea/fotografierea interioara este interzisa)

Manastirea Moldovita

Ctitorita de Domnitorul Petru Rares la 1532, dar pictata cinci ani mai tarziu, Manastirea Moldovita pastreaza si astazi frescele acelor vremuri, fiind de altfel cel mai bine conservate dintre toate picturile manastirilor din nordul Moldovei (in special fatadele de sud si de est). Cele 105 nise pictate (fiecare cu un inger) de sub stresini arata cat de frumos erau decorate, cu sute de ani in urma, bisericile si manastirile. O alta caracteristica a acestei manastiri este pridvorul (exonartexul) cu cele trei bolti, amplasat in zona de vest a lacasului de cult. Dupa bunul obicei al ctitorilor de manastiri, si aceasta a fost ridicata initial pe malul unui rau, Moldovita, insa nu se stie din ce motive a fost distrusa la inceputul secolului XVI si reconstruita ulterior.
Culoarea specifica Manastirii Moldovita este galbenul.

Hram: Buna Vestire
Locatie: satul Vatra Moldovitei, judetul Suceava (la 27 km distanta de Campulung Moldovenesc)
Tarif: 5 lei/adulti; 10 lei taxa pentru fotografierea exterioara (filmarea/fotografierea interioara este interzisa)

Manastirea Sucevita

Aflata la 19 km sud – vest de orasul Radauti, Manastirea Sucevita poarta cu ea o frumoasa legenda, care spune ca o femeie a carat in acest loc, timp de 30 de ani, piatra necesara construirii unei manastiri. Era o forma de pedeapsa prin care femeia trebuia sa-si spele pacatele. Istoricii spun insa ca manastirea a fost ridicata in 1583, pe vremea voievodului Petru Schiopul, si a fost construita de Irimia, Simion si Gheorghe Movila. Picturile manastirii – care reprezinta principala atractie a turistilor romani si straini – au fost realizate mult mai tarziu, in 1595. Iar peretii masivi din jurul Manastirii Sucevita (fiecare cu o lungime de aproape 100 de metri, trei metri latime si peste sase metri inaltime) au fost construiti dupa 1595, pe vremea domniei lui Ieremia Movila.

Hram: Invierea Domnului, Schimbarea la Fata
Locatie: comuna Sucevita, judetul Suceava
Tarif: 5 lei/adulti; 10 lei taxa pentru fotografierea exterioara (filmarea/fotografierea interioara este interzisa)

Manastirea Putna

Numita de poetul Mihai Eminescu „Ierusalimul Neamului Romanesc”, Manastirea Putna este ctitorita de Stefan cel Mare in perioada 1466 – 1469, insa turnul de la intrare si fortificatiile au fost ridicate la 1481. Distrusa de un incendiu la doar trei ani de la ridicarea ei, manastirea de calugari a fost reconstruita si distrusa, din nou, in 1653, de catre ginerele lui Vasile Lupu, Timus Hmelnitchi. Succesorii lui Vasile Lupu au reconstruit manastirea intre 1653 si 1662, care s-a pastrat pana in ziua de azi.
Una dintre caracteristicile lacasului o reprezinta turla cu doua etaje, care difera de cele traditionale. In incinta manastirii puteti vizita mormantul lui Stefan cel Mare, Domnitorul Moldovei.

Hram: Adormirea Maicii Domnului
Locatie: comuna Putna, judetul Suceava (la 22 km nord – vest de Radauti)
Tarif: Intrarea este libera; exista insa o taxa foto, de 10 lei

Iar atunci cand aduni toate locurile frumoase din Iasi intr-un video, cu siguranta iese ceva minunat. Un astfel de video este si cel facut de Alex Ursake, intitulat “Iasi at night”.

Secventele surprind Iasiul pe timpul noptii, mai exact Palatul Culturii, Manastirea Trei Ierarhi, Muzeul Municipal, Institutul de Anatomie, Biserica Sfantul Nicolae Domnesc, Monumentul Unirii, Teatrul National Iasi, Turnul Manastirii Galata, etc.

Tehnica folosita se numeste hyperlapse hyperlapse si presupune realizarea unui sir de fotografii mutand camera la distante aproximativ egale intre declansari si pastrand in cadru acelasi punct fix de referinta al subiectului. Fotografiile sunt procesate ulterior rezultand astfel un video. Este interesant ca fiecare secunda video necesita 24 de fotografii, intregul clip insumand aproximativ 1500 fotografii.

Colindatul

In traditia romaneasca, Craciunul a fost asimilat intotdeauna cu un cioban zeu, un mos care aduce daruri (cas, urda, mere, colaci, nuci si vin). Colindatul anunta Nasterea Domnului si este unul dintre obiceiurile de Craciun care se pastreaza cel mai bine in satele romanesti. Se spune ca este foarte bine sa-ti primesti colindatorii, pentru ca pe langa mesajul mistic pe care-l transmit, ei aduc binele si fertilitatea in gospodarie. Si-apoi, parca te simti mai roman daca-ti rasplatesti colindatorii cu mere, nuci, vin, colaci si turte (numite si “scutecele lui Hristos”) – asa cum se obisnuieste din stramosi -, decat cu cadouri cumparate, oricat de scumpe si de personalizate ar fi ele.

In anumite zone rurale, cel mai in varsta membru al familiei trebuie sa arunce boabe de grau si de porumb in fata colindatorilor; ulterior, cu aceste boabe vor fi hranite gainile, pentru a fi spornice la ouat. Iar daca vor fi aruncate in brazda o parte din aceste boabe, recolta va fi foarte buna anul urmator.

Pe Valea Muresului, se spune ca daca in ziua de Craciun, prima persoana care intra in casa este barbat este semn de bunastare si sanatate; tot pentru bunastare, oamenii tin masa intinsa toata noaptea.

Obiceiuri

O traditie spune ca in ajunul Craciunului nu se bea rachiu, bautura diavolului, pentru ca acesta isi bate joc apoi de cel ce-l bea. In Bucovina se spune ca nu e bine sa ai lucruri imprumutate in perioada sarbatorilor de iarna, asa ca in preajma Craciunului se recupereaza sau se restituie lucrurile imprumutate. In Moldova nu se da nimic din casa in ziua de Ajun, nu se arunca nici macar gunoiul.

In zona Banatului, focul din casa nu se stinge deloc in preajma ajunului, pentru ca anul care vine sa fie spornic si luminos. Sub brad se pune un colac, un carnat si o sticla de rachiu, ca daruri pentru Mos Craciun, si graunte si fan – pentru calul sau. In seara de ajun, baietii isi pun masti de femeie, iar fetele masti de barbat si pleaca in sat la colindat, unde sunt cinstiti cu colaci, carnati si rachiu sau vin.

Si in Transilvania se colinda in ajun de Craciun: dimineata colinda copiii mici, seara vin copiii de scoala care canta colinde la fereastra si primesc nuci si colaci, dupa care urmeaza flacaii – care sunt cel mai bine primiti in casele cu fete de maritat. Un alt obicei transilvan este colindatul cu “capra” – la care participa flacaii din sat si tinerii insurati. Un tanar este deghizat in capra si danseaza in curtea celor colindati.

Maramuresul este parca o zona predestinata traditiilor de Craciun. Acolo se intalnesc cel mai bine traditiile crestine cu cele pagane – este zona in care se desfasoara “jocul mosilor” (colindatorii sunt deghizati in mosi, care danseaza si le ureaza gazdelor sanatate si fericire). Toti colindatorii, de la mic la mare, sunt rasplatiti cu cate un colac (care simbolizeaza soarele), mere si nuci. In ziua de Craciun nu se spala rufele si nu se da nimic de imprumut. Ca o ciudatenie, se spune ca daca in acea noapte animalele dorm pe partea stanga, va fi o iarna lunga si geroasa.

Si pentru ca focul din casa nu are voie sa se stinga in noaptea de Craciun, se aseaza pe foc o buturuga mare, numita si “buturuga de Craciun”.

In Moldova si Bucovina, toate activitatile din ajun sunt considerate ritualuri pentru protectia gospodariei si a animalelor. Femeile coc in aceasta zi un colac in forma cifrei opt, care urmeaza sa fie afumat in primavara si pus intre coarnele boilor care ara pamantul. Masa de ajun trebuie sa contina 12 feluri de mancare si nimeni nu are voie sa se atinga de ele pana cand nu vine preotul sa le sfinteasca.

Un alt obicei este mersul cu “Steaua”, pe care-l fac copiii deghizati in magi – semnificatia lui s-a pierdut in timp, insa scopul era ca oamenii sa fie anuntati de nasterea lui Hristos.

In Oltenia se obisnuieste ca in ajun focul sa fie scormonit de catre toti membrii familiei (si chiar de catre colindatori), pentru ca anul urmator sa fie bogat si roditor, iar gospodaria sa fie protejata de boli. Dupa care se pregatesc “colinzile”, niste bete de alun curatate de coaja, care sunt trecute apoi prin fum de pin. Femeile batrane pregatesc atatia colaci cate “colinzi” sunt si apoi dau de pomana unui membru al familiei o “colinda”, o lumanare, un colac, nuci, mere, zahar si bomboane, rostind numele unui mort. Ritualul de ajun se incheie cu cina in familie, dupa care cei mici pleaca la colindat.