În întreaga Europă, turismul începe să-și revină după restricțiile de călătorie din timpul pandemiei. Pe de altă parte, vacanțele binemeritate ale multora riscă să sufoce din nou cele mai frumoase orașe europene, după „armistițiul” din vremea lockdownului.

Multe orașe, regiuni sau țări întregi europene se bazează pe veniturile din turism, însă faptul că dezvoltarea a pus pe primul loc industria a avut efecte negative asupra localnicilor. Milioane de oameni vin în gloate și umplu obiectivele turistice până la refuz, cerând autenticitate, dar și o infrastructură turistică potrivită, în timp ce casele localnicilor devin apartamente de închiriat.

În 2023, turismul în UE a depășit nivelurile pre-pandemice: turiștii au petrecut 2,92 miliarde de nopți în cazări europene. Creșterea a fost semnificativă mai ales în statele cu turism litoral, care au fost grav afectate de pandemie, dar orașele care erau deja populare înainte – precum Lisabona sau Veneția – sunt și ele destinația a milioane de turiști.

Organizația Mondială pentru Turism, care spune că la nivel mondial turismul a ajuns la 88% din nivelul de dinaintea pandemiei, se așteaptă ca în 2024 aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen să aducă o creștere a cifrelor – printre alți factori.

Amsterdamul, un oraș de doar 820.000 de locuitori, a fost nevoit să introducă o limită anuală de 20 de milioane de turiști.

În 2022, orașul a câștigat 139,4 milioane de euro din turism. La nivel național, turismul a adus la bugetul statului olandez 96 de miliarde de euro, adică 3,7% din PIB.

Autoritățile din Amsterdam au o problemă nu doar cu numărul turiștilor, ci și cu comportamentul lor. Mii de oameni vin în orașul renumit pentru spiritul său libertin și se comportă antisocial: se îmbată pe străzi, fumează marijuana, urinează în canalele ce traversează centrul orașului și fotografiază femeile din ferestrele bordelurilor din Cartierul Roșu, deși este interzis.

Noua campanie a Amsterdamului, direcționată mai ales spre tinerii britanici, este „Stați departe!”. Orașul nu va mai tolera turiștii care se îmbată, se droghează și fac scandal pe străzi, după ce localnicii s-au plâns că aceștia deranjează liniștea publică noapte de noapte.

Consumul public de alcool este interzis în Olanda, iar fumatul marijuanei pe străzile Cartierului Roșu este interzis de la începutul anului trecut.

Amsterdamul a interzis și intrarea navelor de croazieră în terminalul de lângă gara centrală, pentru a combate turismul în masă și poluarea creată de aceste nave. O astfel de navă creează într-o zi la fel de mult oxid de azot ca 30.000 de camioane.

Lisabona, capitala Portugaliei, a primit peste 19 milioane de vizitatori în 2023, o creștere de 12% față de 2019. Primarul capitalei portugheze cu doar jumătate de milion de locuitori spune că e loc de mai mulți turiști.

Turismul a adus Portugaliei 25 de miliarde de euro în 2023. În 2019, înaintea pandemiei, turismul din Lisabona a generat 13,7 miliarde de euro.

Supraturismul are, însă, un efect devastator asupra Lisabonei, unde chiriile au crescut atât de mult, încât întrec veniturile localnicilor, care sunt nevoiți să părăsească orașul. Chiria pentru un apartament în Lisabona este între 1.000 și 2.000 de euro pe lună, în timp ce salariul minim este doar 820 de euro. O familie monoparentală, așadar, nu și-ar permite să locuiască în oraș.

Nici casele nu mai sunt suficiente, inclusiv din pricina „nomazilor digitali”, care vin din alte țări ca să lucreze online dintr-o locație mai ieftină și mai atractivă, unde nu trebuie să plătească taxe. Peste 16.000 de nomazi digitali locuiau în Lisabona în 2023, încurajați mai ales de un regim de taxare foarte benefic. Impozitul redus nu va mai fi disponibil de anul acesta.

Localnicii spun că sunt aruncați din casele în care locuiesc de decenii, pentru a face loc investitorilor în hoteluri și apartamente de lux. Peste 11.000 de familii locuiesc, la marginea Lisabonei, în cocioabe și corturi, pentru că țara nu are locuințe sociale.

Numărul locuințelor disponibile în Portugalia a ajuns, în 2022, la cel mai mic nivel din ultimii 15 ani, iar prețurile au crescut peste nivelul relativ al celor din Bruxelles sau Dublin .

Combinația dintre supraturism, creșterea prețurilor, lipsa locuințelor pe piață și salariile mici din Portugalia a dus la proteste în 2023. Fără speranța unui viitor accesibil, tinerii portughezi au început să emigreze în masă sau să se mute înapoi cu părinții. Bătrânii sunt nevoiți să aleagă între a-și plăti chiria sau a cumpăra medicamente.

În multe orașe din circuitul turistic internațional, administrația a încercat să țină sub control numărul de oameni care pot intra zilnic.

Veneția este atât de copleșită de amenințarea dublă a turiștilor și a schimbărilor climatice, încât se scufundă la propriu și la figurat. Pentru a proteja ecosistemul fragil al lagunei, Veneția construiește un nou sistem de protecție împotriva apelor și va introduce un sistem de contorizare a numărului de turiști.

Începând din 2025, cei care vizitează Veneția pentru o zi, fără cazare, trebuie să-și cumpere un bilet care costă 5 euro pentru a putea intra în oraș. Taxa va fi testată anul acesta.

Mai la sud, Vaticanul a introdus o limită zilnică de 20.000 de turiști, pentru a putea gestiona mai bine mulțimile și a proteja Capela Sixtină, care este afectată negativ chiar și de cele mai mici reverberații provocate de vocile și pașii vizitatorilor.

Pe Acropole, în Atena, administrația va introduce de la 1 aprilie o limită zilnică de 20.000 de turiști, împărțiți pe ore pentru a evita supraaglomerarea. „Turismul este, evident, dezirabil pentru țara noastră, dar trebuie să organizăm în așa fel încât turismul excesiv să nu dăuneze monumentului”, a declarat ministrul Culturii din Grecia, Lina Mendoni.

Grecia introduce o nouă taxă de climat în 2024: banii strânși de acolo să ajute la recuperarea țării după incendiile și inundațiile recente. Turiștii vor plăti, între martie și octombrie, între 1,5 și 10 euro pe noapte către acest fond de regenerare a naturii. Taxele se vor aplica și pentru apartamentele închiriate pe platformele online precum AirBnB sau Booking.

Și Barcelona va crește taxa locală și regională pentru nopțile de cazare. Autoritățile din capitala catalană spun că vor să crească turismul „de calitate” în oraș, în detrimentul turismului în masă. Banii strânși astfel vor contribui la îmbunătățirea infrastructurii Barcelonei.

Euronews a făcut o listă cu toate taxele de turism din Europa și nu numai.

Turismul din Dubrovnik este amplificat, până în ziua de astăzi, de faptul că a fost una dintre locațiile în care s-a filmat serialul Game of Thrones. Locuitorii orașului vechi au fost scoși aproape toți din casele care s-au transformat în cazări și restaurante.

În 2016, UNESCO a transmis autorităților din Dubrovnik că vor scoate orașul de pe lista monumentelor dacă nu va reduce numărul turiștilor.

Încă dinaintea pandemiei, Praga era de la an la an mai plină de turiști. Centrul Pragăi „devine o mină de aur în care se câștigă bine, dar nu poți trăi”, explica pentru The Guardian primarul sectorului 1 din Praga, de departe cel mai aglomerat. Orașul este plin de grupuri de turiști în tururi organizate, așa-numitele „pub crawls”, care-i poartă din bar în bar cu scopul de a se îmbăta ieftin.

Chiar dacă numărul turiștilor din Praga, mai ales celor asiatici, a scăzut drastic din cauza pandemiei, turismul a început încă din 2022 să se redreseze și în 2023 aproape că a atins niveluri pre-pandemice. Cehii încearcă să încurajeze turiștii să iasă din Praga și să viziteze alte regiuni ale țării.

Înainte de turism, oamenii călătoreau pentru că erau nevoiți sau pentru pelerinaje religioase precum El Camino de Santiago.

Ideea de a călători de plăcere vine de la băieții bogați din aristocrația occidentală, care începând din secolul XVIII plecau în aventuri care să le îmbogățească experiența de viață și cunoștințele despre Europa. Ei mergeau prin Franța, Italia și Grecia în căutarea lumii antice și medievale. Aceste excursii se numeau turnee – de aici, turism.

Prima agenție de turism a fondat-o afaceristul englez Thomas Cook, care a început să ofere tururi organizate în Europa continentală în anii 1860.